Hipertensiunea arterială este o boală cronică care afectează din ce în ce mai mulţi români. În termeni medicali, hipertensiunea arterială reprezintă creşterea valorilor tensiunii sistolice peste 140 mmHg şi a tensiunii arteriale diastolice peste 90 mmHg.

Statistici privind pacienţii români cu hipertensiune arterială

Potrivit statisticilor Societăţii Române de Cardiologie, 30.000 de români mor din cauza urmărilor grave ale hipertensiunii arteriale. Aproape jumătate (45%) dintre adulții din ţara noastră au hipertensiune arterială. La vârste tinere, între 18 și 24 de ani, una din șapte persoane suferă de hipertensiune arterială, iar în cazul celor cu vârste între 25 și 34 de ani, o persoană din cinci este afectată.

Statisticile sunt îngrijorătoare şi cresc pe măsura vârstei. Astfel între 35 și 44 de ani una din trei persoane sunt afectate. Totodată, între 45 și 54 de ani practic jumătate din populație suferă de hipertensiune arterială.

În acest context, ţi-am pregătit o lista cu recomandări pentru a preveni hipertensiunea arterială, precum şi o listă cu alimente care te vor ajuta să îţi reduci tensiunea. 

Recomandări pentru a preveni hipertensiunea arterială

• Redu consumul de sare şi de alimente procesate care conţin multă sare
• Redu cantitatea de grăsimi şi de carne roșie consumată zilnic
• Asigură-te că ai un consum echilibrat de potasiu, calciu şi magneziu
• Renunţă la fumat
• Fă mişcare în fiecare zi (minim 30 de minute)
• Consumă alcool în mode moderat
• Dacă suferi de obezitate, încearcă să îţi reduci greutatea corporală
• Evită expunerea prelungită la soare, mai ales când este caniculă

Citeşte şi Bolile cardiovasculare şi hipertensiunea arterială: simptome, factori de risc şi alimentaţie

Alimente care reduc tensiunea arterială

• Fructele de pădure
• Sfecla roşie
• Pepenele verde
• Cerealele din ovăz
• Varza, salata verde şi spanacul
• Lintea
• Scorțișoara
• Prazul, ceapa şi usturoiul verde

Dacă urmezi un tratament pentru hipertensiune este important să ştii că aceste nu trebuie întrerupt. Însă, mulţi români au fost afectaţi de scumpirile medicamentelor din acest an şi au decis să renunţe la medicamentele pe care le lua, întrucât nu îşi mai permit să le cumpere lună de lună.. Din acest motiv, am creat aplicaţia Optimerix care te ajută să găseşti cele mai convenabile preţuri la medicamente. 

Din păcate, odată cu venirea primăverii a început sezonul alergiilor. Cea mai des întâlnită este alergia la ambrozie.

Alergia la ambrozie reprezintă un chin pentru foarte mulți români, deoarece persoanele sensibile au reacții alergice puternice. Cu toate că în România există o lege care-i obligă pe proprietarii de terenuri să cureţe proprietăţile, ambrozia continuă să crească şi să afecteze românii. În plus, alergia la această plantă are efecte negative mai grave în cazul copiilor.

Alergia la ambrozie este determinată de polenul unei buruieni denumite Ambrosia artemisiifolia, care se elimină în aer primăvara şi toamna.

Îţi prezentăm toate informaţiile de care ai nevoie privind alergia la ambrozie: ce simptome are, cum o putem preveni şi ce tratamente putem folosi dacă ni s-a declanșat deja alergia.

Statisticile oficiale arată că în România peste 480.000 persoane (5,35% din populatia activa) sunt alergice la ambrozie, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecţiune care poate, cu timpul, să evolueze spre astm.

Simptomele alergiei la ambrozie

Alergia la ambrozie are simptome similare cu cele ale altor tipuri de alergii. Printre acestea se numără:

• strănut
• congestie nazală
• mâncărime nazală
• rinoree
• inflamarea și înroșirea ochilor
• mâncărimi la nivelul urechilor și cerului gurii
• pierderea mirosului
• dureri de cap
• oboseală cronică
• somnolență

Tratamentul alergiei la ambrozie include medicamente din clasa antihistaminice sau cu cortizon. Pentru a scăpa de simptome, sunt indicate terapiile folosite în toate tipurile de alergii respiratorii: comprimate orale, spray nazal şi picături oftalmice.

Cum poţi preveni reacţiile alergice provocate de ambrozie?

Cel mai eficient mod de a preveni alergia este de a evita polenul de ambrozie, însă acest lucru nu prea este posibil în România. Însă, poţi reduce expunerea la alergen luând o serie de măsuri simple de prevenţie.

Citeşte şi Fructe şi legume bogate în vitamina C

Expunerea la alergen mai poate fi redusă prin închiderea geamurilor în timpul zilei, prin petrecere unui timp mai scurt în aer liber în perioadele cu risc ridicat, precum şi folosirea unui filtru de aer.

• evitaţi să ieșiți în aer liber în intervalul orar 10:00 - 15:00, întrucât atunci se înregistrează nivelul maxim de circulaţie al polenului ambroziei
• atunci când ieşiţi afară puteţi purta o mască care să filtreze particulele de polen
• închideţi geamurile casei în timpul zilei
• folosiţi un filtru de aer
• schimbă-te de haine imediat cum intri în locuinţa ta şi fă dus imediat după ce ai ajuns acasă
• fii atent la plantele din curtea ta şi elimină ambrozia încă de când începe să crească, mai ales primăvara, înainte ca planta să înceapă să înflorească

Dacă medicul alergolog ţi-a prescris o reţetă pentru alergie, Optimerix te poate ajuta să găseşti cele mai convenabile medicamente pentru tine! Descarcă aplicația caută substanța activă și compară prețurile.

În această perioadă a anului virozele respiratorii sau simplele răceli sunt tot mai frecvente şi multe persoane se întreabă ce pot face pentru a se feri de acestea. Îţi oferim o serie de sfaturi practice pe care dacă le urmezi riscul de a răci va fi mult mai redus.

Răceala poate fi cauzată de cel puţin 200 de virusuri. Totuşi, acestea nu sunt la fel de grave precum gripa, care poate determina apariţia unor complicaţii severe mai ales la bătrâni, copii sau la pacienţii care suferă de boli cronice. 

Răceala poate fi prevenită printr-o serie de măsuri simple

Din fericire, răceala poate fi prevenită printr-o serie de măsuri simple. Aşadar, ce trebuie să faci pentru a te feri de răceală, de infecţii respiratorii şi de gripă în anotimpul rece?

Medicii sunt de părere că aceleași măsuri preventive pentru a reduce riscul de a te infecta cu COVID-19, te vor ajuta să te protejezi și de virozele respiratorii. 

Sfaturi pentru a te feri de răceli în anotimpul rece

Ai şansa să nu răceşti în perioada rece dacă urmezi următoarele recomandări făcute de medici:

1. Evită spaţiile aglomerate şi contactul cu persoanele care sunt răcite.

2. Spală-te pe mâini cu săpun, mai ales după ce vii de afară şi când tuşesti sau strănuţi!

3. Acoperă-ţi gura şi nasul atunci când tuşeşti sau strănuţi cu o batistă de unică folosinţă, pe care ulteriori arunc-o!

4. Dormi minimum 8 ore pe noapte

5. Consumă alimente care conţin vitamina C (legume verzi sau citrice)

Citeşte şi Fructe şi legume bogate în vitamina C

6. Hidratează-te corect (bea în fiecare zi minim 2 litri de lichide)

7. Masca de protecţie te protejează şi de răceli, întrucât blochează transmiterea picăturilor respiratorii care ar putea conţine virusuri respiratorii.

8. Evită să îţi atingi faţă, gura, nasul sau ochii după ce ai fost în zone aglomerate, cum ar fi mijloacele de transport în comun sau magazinele.

9. Este nevoie ca în fiecare zi să faci minimum 30 de minute de mişcare.

Citeşte şi Viroza respiratorie la copii: simptome, cauze şi tratament

Pe lângă măsurile prezentate mai sus, pentru a avea un sistem imunitar puternic cel mai mult contează stilul de viaţă pe care îl ai. Aşadar, mănâncă sănătos, hidratează-te corect, fă mișcare, odihnește-te și limitează stresul din viaţa ta.

Dacă eşti răcit şi ai o reţetă de la medicul de familie, aplicaţia Optimerix îţi găseşte medicamentele de care ai nevoie la preţuri avantajoase. Descarcă şi instalează aplicaţia gratuit!

Din păcate, România ocupă locul I în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare. Ţara noastră are o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media Uniunii Europene de 44 la 100.000 de locuitori, conform datelor datelor Societăţii Române de Cardiologie. 

În plus, bolile cardiovasculare reprezintă o problemă esențială de sănătate în lumea vestică. Ele sunt prima cauză de deces în Statele Unite, ducând la pierderea a un milion de vieți anual. Se estimează că 59,7 milioane de americani suferă de boli de inimă și ale vaselor sangvine, deși unii nu știu, pentru că nu au simptome.

Ce sunt bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt o sintagmă generică pentru atacul de cord, accidentul vascular și alte boli ale inimii și ale sistemului circulator.

Tradițional, bolile de inimă afectează în primul rând bărbații, dar ele sunt în creștere și în rândul femeilor. De fapt, mor mai multe femei din cauza bolilor cardiovasculare decât din cauza tuturor formelor de cancer la un loc. Nivelul scăzut de estrogen la menopauză crește riscul de BCV la femei.

Arterele care aprovizionează inima cu sânge se numesc artere coronariene. Dacă vasele de sânge se îngustează, cantitatea de sânge care aprovizionează inima devine insuficientă ca să asigure inimii oxigenul necesar. Această lipsă de oxigen determină un tip de durere în piept cunoscută ca angină pectorală. Angina este caracterizată de o durere apăsătoare în zona pieptului, mai ales după anumite eforturi. De obicei, durerea cedează la odihnă.

Dacă arterele coronariene care transportă oxigenul și nutrienții la mușchiul inimii încep să se astupe, fluxul de sânge încetează complet și se produce atacul de cord sau infarctul de miocard, ca rezultat al afectării mușchiului inimii. Ateroscleroza sau îngroșarea arterelor și prezența trombusului (sau a cheagului) în vasele de sânge este cauza cea mai frecventă a obstrucției. Ateroscleroza este răspunzătoare de cele mai multe morți care survin în urma unui atac de cord. Un atac de cord este comparat cu o mare presiune în piept. Această durere poate dura câteva minute, adesea extinzându-se la umăr, braț, gât sau maxilar. Alte semne ale atacului de cord sunt transpirația, greața, voma, respirația scurtă, amețeala, oboseala, sentiment de anxietate, dificultăți de înghițit, zgomot în urechi și incapacitate de a vorbi. Cantitatea și tipul de durere în piept variază de la o persoană la alta. Unele persoane au dureri intense, în timp ce altele au disconfort mediu. Mulți consideră semnele de atac de cord ca pe o indigestie. Unii nu au simptome deloc, situație cunoscută ca atac de cord "silențios".

Hipertensiunea arterială - HTA 

Hipertensiunea arterială  este o formă obișnuită a bolilor cardiovasculare. De obicei, rezultă din scăderea elasticității sau reducerea diametrului interior al arterelor (sau ambele), ceea ce poate conduce la ateroscleroză, deficiențe în metabolizarea sodiului, stress, deficiențe nutriționale și dezechilibru enzimatic.

Reprezintă o creștere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normală. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt TA<130/80 mmHg, iar tensiunea arterială optimă este TA optimă <120/80 mmHg.

Cauzele hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială poate fi de cauză:

• Necunoscută, fiind cea mai frecventă (hipertensiune arterială esențială)
• Cunoscută (hipertensiune arterială secundară) renală, endocrină, neurologică.

Regimul alimentar în cazul pacienţilor cu hipertensiune arterială

Regimul alimentar este un element esențial în tratamentul hipertensiunii arteriale. Studiile au arătat că dieta și greutatea corporală joacă un rol major în declanșarea și dezvoltarea bolii, iar o dietă sănătoasă și eliminarea surplusului de kilograme sunt măsuri importante pentru reducerea tensiunii arteriale.

Se vor prefera mesele cu volum redus, dar mai dese și se vor evita alimentele greu digerabile, ca și cele care au fost supuse unei pregătiri prea laborioase.

Trebuie evitate grăsimile saturate, zahărul, cofeina, alcoolul, excesul de sodiu dacă doriți să urmați un regim alimentar sănătos și să scădeți tensiunea arterială.

Aportul alimentar de sare în cazul hipertensiuni arteriale

Aportul excesiv de sare este factorul etiologic cel mai implicat în apariția hipertensiunii arteriale. Rolul patologic al sodiului în hipertensiunea arterială este sugerat încă din 1936 și a fost demonstrat ulterior prin cercetări epidemiologice, experimentale, clinice și terapeutice. De aceea se recomandă un regim fără sare care constă în renunțarea la sarea adăugată la gătit și evitarea alimentelor care conțin mult sodium. Doar 15% din sodiul consumat provine din sarea de bucătărie. 10% este conținută în mod natural în alimente. Cea mai importantă sursă de sodium este de departe reprezentată de produsele gata preparate în comerț.

Atenție! În timpul gătitului alimentele absorb multă sare și de aceea se diminuează intensitatea gustului. La masă veți simți nevoia să mai adăugați puțină sare pentru "a da gust mâncării", așa că pentru a obține maximum de gust cu un minim de sare, trebuie să adăugați numai în farfurie.

Recomandabil ar fi însă să ne luăm tot necesarul de sodium din alimente naturale, din fructe și legume. Strămoșii noștri nu mâncau mezeluri, nu adăugau sare în bucate, nu foloseau atât de mult sarea ca și conservant pe cât o folosim noi astăzi.

Alimente care conțin mult sodiu

• mezeluri și brânzeturi sărate
• carnea afumată, sărată sau conservată: șuncă, pastramă, cârnați, afumați, costiță
• conservele cu carne (mai ales cea de porc), deoarece la prepararea cărnii se folosește multă sare, altfel ea nu are gust. S-a demonstrat că vegetarienii au general valori ale TA mai mici comparativ cu  cei care consumă carne
• pește sărat, afumat sau conservat
• mici, cârnați
• toate legumele congelate la care este adăugată sare
• toate alimentele care conțin bicarbonat de sodiu (prăjituri, pate de ficat, plăcinte, aluaturi) și zahăr rafinat
• unt sau margarină cu sare
• lapte
• murături
• măsline sărate
• produse acoperite cu sare: covrigi, arahide, biscuiți
• supele din comerț
• sosurile din comerț: chili, soia, muștar, ketchup
• condimente combinate (vegeta, delikat).

De obicei, produsele din comerț prezintă și un adaos de aditivi în a căror componență intră și sodiul.
Spanacul are un conținut important de sodiu, însă acesta poate fi inclus în dietă, dacă restul ingredientelor din meniu sunt sărace în sare.

Aditivi nerecomandați

• Fosfat disodic se găsește în: cereale, brânzeturi
• Glutamat monosodic: carne, unele condimente, murături
• Benzonat sodic: suc de fructe
• Propionat de sodiu: pâine
• Cazeinat de sodiu: produse congelate
• Sulfit de sodiu: fructe uscate, legume gata preparate pentru supă
• Pectinat de sodiu: mezeluri, compoturi, gemuri
• Bicarbonate de sodiu: dulcețuri, supe, făină.

Regimul hiposodat (1.5-3 g/zi) este greu de suportat, iar pentru a evita monotonia alimentației vă prezentăm câteva alimente care vă pot ajuta să evitați sarea sau să mascați lipsa sării:

• ceapă, praz, ghimbir, chimen
• busuioc, piper, verdețuri tocate, mentă, cimbru, oregano
• usturoi, zeamă de lămâie, borș.

Toate acestea conțin ingrediente active, benefice celor cu tensiune arterială crescută. 

Hipertensiunea este o boală rară în țările unde oamenii consumă mai puțin de 1000 mg de sodiu pe zi. Adulții care pe parcursul copilăriei și adolescenței au avut o dietă săracă în sare, au tensiunea arterială mai scăzută.

Beneficiile reducerii cantității de sodiu

• reducerea tensiunii arteriale
• reducerea riscului apariției litiazei renale
• reducerea riscului de moarte prin atac cerebral
• reducerea riscului apariției osteoporozei.

Numeroase studii au arătat că doar restricția de sodium nu îmbunătățește controlul tensiunii arteriale și că trebuie să avem o dietă cu un aport ridicat de potasiu.

Potasiul în cazul pacienţilor cu hipertensiune arterială

Multe studii au demonstrat că o dietă bogată în potasiu (K) protejează pacienţii cu hipertensiune, în timp ce deficitul de K crește tensiunea arterială. 

Rolul K în patogenia HTA este strâns corelat de rolul ionului de sodiu (Na), un aport crescut de potasiu din alimentație antrenează o scădere a tensiunii arteriale prin favorizarea excreției urinare de sodiu.

Potasiul se găsește în:

• lapte și carne
• legume și fructe- pătrunjel, spanac, soia, cartofi, ciuperci, caise, pere, struguri, stafide, prune, alune
• cereale integrale, tărâțe de grâu, fulg de ovăz, oțet de mere, miere.

Calciul creşte incidenţa HTA

Mai multe studii au pus în evidență o asociere inversă între consumul de calciu  în alimente și tensiunea arterială. Deficiența de calciu ar crește incidența HTA mai ales în asociere cu creșterea ingestiei de sodiu. Însă studiile bazate pe hipertensivi cărora li s-au administrat suplimente de calciu nu au produs o reducere evidentă a tensiuni arteriale.

Bogate în calciu sunt verdețurile de la care se consumă frunzele (pătrunjel, leuștean, leurdă), soia, smochinele, migdalele dulci.

Atât laptele, cât și brânzeturile sau alte produse lactate concentrate nu sunt indicate, deoarece sunt bogate în grăsimi și sare.

Legătura dintre deficienţa de magneziu şi hipertensiunea arterială 

Există dovezi și în ceea ce privește asocierea dintre deficiența de magneziu din alimentație și HTA. Cele mai bune surse de magneziu sunt produsele din cereale integrale, brânză tofu, fructe de mare, nuci, smochine, curmale, migdale, banane, vegetale de culoare verde închis (salată, urzici, pătrunjel, mărar, spanac, ceapă verde).

Acizii grași omega 3, se găsesc în special în pește: somon, ton, hering, macrou și fructe de mare, și au un efect antihipertensiv, în special la persoanele cu TA mărită.

Ca și peștele, uleiul de rapiță și semințele de in conțin omega 3 care protejează vasele de sânge.

Cofeina în cazul pacienţilor cu tensiune arterială ridicată

Consumul de cafea și ceai negru poate fi asociat cu creșteri ușoare și tranzitorii ale tensiunii arteriale, în special la vârstnici. Acest fapt se datorează substanțelor conținute, cofeina și teofilina, care stimulează secreția de adrenalină din glanda suprarenală. Aceasta va produce creșterea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și apariția de palpitații. Cofeina se pare că ar favoriza și procesul aterogen.
Persoanele care nu consumă în mod normal cofeină pot suferi o ușoară creștere a tensiunii arteriale atunci când sunt expuse la această substanță. Astfel, consumul de 2-3 cești de cafea poate antrena o creștere temporală a presiunii sangvine la aceste persoane. Totuși, toleranța la cafeină se dezvoltă cu rapiditate și tensiunea arterială revine la nivelul obișnuit.

Fumatul

Se va interzice fumatul. Nicotina stimulează eliberarea de adrenalină și noradrenalină, mărind presiunea sangvină, ritmul cardiac și consumul de oxigen al miocardului. Fumatul va crește riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Alcoolul creşte tensiunea arterială

Consumul frecvent de alcool (mai mult de 3 pahare pe zi) crește tensiunea arterială. Se recomandă limitarea la  maxim 2 pahare/zi la bărbați și 1 pahar/zi la femei. Dacă tensiunea arterială nu scade, renunțarea completă la alcool este pe deplin justificată.
Iată ce se înțelege printr-un pahar:

• 30 ml whisky până la 50 ml alte băuturi spirtoase mai slabe
• 140 ml de vin
• 340 ml de bere.

ATENȚIE! – această cantitate de alcool poate fi acceptată, nu recomandată.

Ați auzit probabil că puțin alcool este bun pentru sănătate sau că în cantități mici scade presiunea sangvină și lungește viața în comparație cu cei care consumă cantități mari de alcool. Sau că vinul previne depunerea grăsimilor pe pereții arterelor. Chiar dacă toate astea ar fi adevărate trebuie cunoscut și reversul medaliei: prea mult alcool duce la alte suferințe organice precum boli ale ficatului, pancreasului, inimii sau creierului. Deci trebuie să renunțați la alcool.

Alimente permise pentru pacienţii cu hipertensiune arterială

Pentru pacienţii care se confruntă cu hipertensiune arterială sunt permise următoarele alimente:

• carnea de vită, pui, găină, curcan, în cantitate limitată (150-200 g/zi) și numai de 3 ori/săptămână
• peștele slab de râu: șalău, știucă, crap de primăvară, etc, fiert sau copt în pergament
• somon, ton, hering sau macrou pentru aportul lor de acizi grași omega 3
• grăsimi: unt nesărat, smântână, frișcă, ulei vegetal ( de floarea soarelui, soia, măsline, porumb). Cantitatea totală de grăsimi din alimentație va reprezenta cel mult jumătate din cea a individului sănătos.
• brânză de vaci, cașul slab nesărat, urda dulce, telemea de vacă desărată, iaurt
• laptele din soia
• ouăle se vor da în cantitate limitată de 4-5 pe săptămână
• fructele sunt permise toate și sub orice formă: crude, coapte, pireuri, compoturi, rase pe răzătoare, sucuri de fructe
• legume permise: morcovi, dovlecei, fasole verde, ridichi, salată verde, conopidă, broccoli, varză, ardei, vinete. Legumele se vor da rase mărunt, ca salate, fierte ca soteuri, budinci de legume fierte a la grecque
• pâinea albă sau intermediară. fără sare sau cu sare redusă, de preferat veche de o zi
• făinoasele, în cantitate limitată (griș, orez, paste făinoase, fulgi de ovăz, mămăliguță pripită), fierte
• dulciurile permise sunt numai cele preparate fără sare, bicarbonat de sodiu sau praf de copt și preparate în casă.

Alimente interzise în bolile cardiovasculare

Sunt interzise următoarele alimente:

• sarea
• brânzeturile grase, fermentate, sărate: cașcaval, telemea, brânză de burduf, brânză feta, mozzarella, brânză topită
• carnea grasă de porc, oaie, gâscă, rață, vânat, organe
• mezeluri, conservele de carne
• carnea conservată cu sare
• pește sărat, afumat sau gras, caviar
• grăsimi: slănină, untură, unt sărat, margarină, grăsimi prăjite sau în cantități mari
• ouă tari, omletă, jumări
• condimente iuți
• supele la plic, concentratele de supă, cuburi
• muștarul, ketchup, sosul de soia, chili, maioneză din comerț
• chips, arahide sau biscuiți cu sare
• măsline sărate
• dulciuri preparate cu bicarbonat
• băuturi carbogazoase în general

Evitați mâncarea gen fast-food: ingrediente principale precum zahărul, carbohidrații rafinați sau grăsimile saturate care cresc nivelul colesterolului în sânge, ceea ce conduce la creșterea TA, risc de obezitate sau diabet.

Alimente medicament utilizate în HTA

Hrișca – este o cereală cu efect foarte bun de protecție și regenerare a vaselor sangvine. Se recomandă să fie consumată mai ales de către persoanele predispuse la accidente vasculare. Se consumă fiartă sau cu adaos de legume.

Lămâile - atunci când sunt consumate zilnic scad tensiunea arterială și scad nivelul colesterolului protejând vasele de sânge. Se poate folosi fructul întreg sau sucul proaspăt stors.

Usturoiul – consumul acestuia are efect de scădere a tensiunii arteriale. Este eficientă și tinctura de usturoi.

Strugurii – au un bun efect diuretic, curăță organismul și ajută la eliminarea depozitelor de colesterol de pe vasele sangvine.
Alte fructe foarte indicate pentru consumul zilnic sunt: mere, măceșe, coacăze roșii și negre, fructe de pădure, ananas, banane, caise, avocado, pepene galben și verde, nectarine, citrice.

Oțetul de mere și miere – este bogat în potasiu și alte elemente minerale și se recomandă mai ales atunci când HTA este asociată cu boli ale vaselor de sânge, în special ateroscleroză, boli degenerative, insomnie, obezitate.
Dintre produsele apicole sunt recomandate polenul și lăptișorul de matcă.

Sucul de rodii – previne îngroșarea arterelor și împiedică evoluția aterosclerozei.

Citrinul – inhibă sinteza acizilor grasi în ficat ceea ce ajută la prevenirea acumulării potențialelor grăsimi periculoase în corp.

Ginkgo biloba – poate fi benefică pentru sistemul cardiovascular.

Consumul de roșii poate avea un efect pozitiv datorită licopenului, un antioxidant natural.

Reducerea consumului de calorii și scăderea în greutate

Scăderea în greutate este prima recomandare pentru persoanele hipertensive supraponderale, pentru fiecare kilogram pierdut, valorile tensionale scăzând cu aproximativ 1 mmHg.

Un obez al cărui IMC este de 40 va avea cu siguranță o tensiune arterială mai mare decât cea a unei persoane cu un IMC de 20, în condițiile în care toți ceilalți factori sunt identici.

Prin urmare se recomandă atingerea și menținerea unei greutăți optime.

La pacienții supraponderali, trebuie urmărită reducerea greutății corporale prin regim alimentar hipocaloric și prin exerciții fizice regulate.

NIVELURILE COLESTEROLULUI ȘI ALE LIPIDELOR PENTRU PERSOANELE FĂRĂ BOLI DE INIMĂ (MG/DL)
Lipide în sânge	Normal	Limite	Crescut
Colesterol total	200 sau mai puțin	200-239	240 și peste
LDL (colesterolul rău)	130 sau mai puțin	130-159	160 și peste
Trigliceride	150 sau mai puțin	150-199	200 și peste

NIVELURILE COLESTEROLULUI ȘI ALE LIPIDELOR PENTRU PERSOANELE FĂRĂ BOLI DE INIMĂ (MG/DL)
Presiunea sângelui	Normal	Pre-HT	Stadiul 1 HT	Stadiul 2 HT
Sistolică (când contracțiile inimii pompează sângele din inimă spre corp)	120 sau mai puțin	120-139	140-159	160 și mai mult
Diastolică (între bătăi inima se umple din nou cu sânge)	80 sau mai puțin	80-90	90-99	100 și mai mult

Atunci când medicul ne-a recomandat suplimente alimentare de această vitamină, ne punem următoarea întrebare: Când se ia vitamina D, dimineaţa sau seara?

În acest articol, vă oferim răspunsul la această întrebare, precum şi simptomele care ne indică faptul că am putea avea carenţă de vitamina D şi că ar trebuie să mergem la medic să ne facem analizele.

Vitamina D este sintetizată când ne expunem la soare

Una dintre cele mai importante vitamine pentru organismul nostru este vitamina D. Aceasta este sintetizată când ne expunem la soare şi, din acest motiv, în perioada iernii unele persoane dezvoltă carență de vitamina D. În acest caz, medicul le recomandă suplimente cu vitamina D. 

Iată când se ia vitamina D, dimineaţa sau seara? 

Din păcate, însă, cu toţii putem uita să întrebăm medicul când ar trebui să luăm vitamina D, dimineaţa sau seara?

Vitamina D contribuie la sănătatea oaselor, a dinților, a mușchilor și ajută la absorbția calciului în organism. Vitamina D se sintetizează doar când indicele UV este mai mare de 3. Medicii recomandă ca vitamina D să fie luată seara, între orele 18:00 şi 21:00.

De asemenea, este recomandat să luați suplimente de vitamina D cu o masă, pentru a spori absorbția ei.

Nivelul de vitamina D este strâns legat de calitatea somnului. Conform unor cercetări, carenţa de vitamina D este asociată cu un risc mare asociat cu tulburările de somn, o calitate mai scăzută a somnului și o durată redusă de somn. 

Însă, alte studii arată că administrarea de vitamina D noaptea poate influența negativ calitatea somnului prin interferența cu producția de melatonină.

Citeşte şi Cinci alimente care previn diabetul

Simptomele carenţei de vitamina D

Riscul de deficiență de vitamina D este mai mare în cazul adulților în vârstă, al persoanelor care au pielea închisă la culoare sau sunt supraponderali. 

Simptomele lipsei vitaminei D în organism:

• oboseală
• durere osoase
• dureri musculare
• stare de rău
• infecţii frecvente
• căderea părului

Atenţie! Luaţi suplimente cu vitamina D doar în urma recomandării făcute de medic. 

Dacă aveţi o prescripţie medicală pentru suplimente de vitamina D, aplicaţia Optimerix vă poate ajuta să găsiți cele mai avantajoase preţuri pentru acestea.
 

Odată cu răcirea vremii încep să apară şi virozele respiratorii, mai ales în rândul copiilor care merg la grădiniţă sau şcoală. Aşadar, îţi oferim toate informaţiile de care ai nevoie privind virozele respiratorii la copii. Iată care sunt simptomele, cauzele şi ce tratamente recomandă medicii!

Cei mici sunt mai predispuși la infecțiile căilor respiratorii pentru că petrec, când este frig, o mare parte în spații închise şi împreună cu alţi copii, la grădiniţă sau școală. 

Virozele se transmit direct, pe cale aerului, prin inhalarea unor picături de salivă sau secreții nazale provenit din timpul strănutului sau a tusei. Transmiterea se poate face și indirect prin obiecte recent contaminate. 

Viroza respiratorie la copii: simptome

Cele mai des întâlnite simptome ale virozei la copii sunt următoarele:

• lipsa poftei de mâncare
• disfagia (dificultăți și durere la înghițire)
• gât roșu
• obstrucția nazală (nas înfundat) 
• rinoreea (secreții nazale apoase)
• febră
• tuse şi strănut
• dureri musculare
• cefaleea (dureri de cap)

Citeşte şi Alimente care conţin vitamina D 

Viroza respiratorie la copii: cauze

Infecțiile căilor respiratorii poartă denumirea de viroze respiratorii. În cazul copiilor, acestea au două forme: 

• infecțiile tractului respirator superior (rinofaringita, laringita)
• infecțiile tractului respirator inferior (bronșită, pneumonie)

Virozele au drept cauză, aşa cum bănuiai, virusurile. Există peste 150 de astfel de virusuri patogene care pot afecte căile respiratorii, prin care menționăm: rinovirusurile, adenovirusurile, virusurile gripale, metapneumovirusurile etc.

Citeşte şi Fructe şi legume bogate în vitamina C

Este important de menţionat şi faptul că un copil poate face 6-7 până la 10 viroze pe an, în timp ce în medie un adult se îmbolnăveşte de doar 2-4 ori pe an. 

Viroza respiratorie la copii: tratament

Dacă apare suspiciunea unei viroze trebuie să mergeţi la medic. Acesta este singurul care poate prescrie un tratament în conformitate cu simptomele şi pentru copilul tău.

Este important să ştii că antibioticele nu sunt indicate în tratamentul virozelor respiratorii, pentru acestea nu distrug virusurile.

În cât timp se vindecă o viroză respiratorie?

Perioada de timp medie în care se vindecă o viroză este de aproximativ 7 zile.
Lăsate netratate, virozele pot duce la complicaţii severe: pneumonii, otite sau bronşite.

Dacă ai o reţetă pentru copilul tău care suferă de o viroză respiratorie, Optimerix este aplicaţia care te ajută să găseşti cele mai ieftine medicamente. Instalează aplicaţia acum şi beneficiază de toate avantajele pe care le oferă!