Din pacate, Romania ocupa locul I in Europa ca mortalitate a populatiei din cauza bolilor cardiovasculare. Tara noastra are o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, fata de media Uniunii Europene de 44 la 100.000 de locuitori, conform datelor Societatii Romane de Cardiologie.

In plus, bolile cardiovasculare reprezinta o problema esentiala de sanatate in lumea vestica. Ele sunt prima cauza de deces in Statele Unite, ducand la pierderea a un milion de vieti anual. Se estimeaza ca 59,7 milioane de americani sufera de boli de inima si ale vaselor sangvine, desi unii nu stiu, pentru ca nu au simptome.

Ce sunt bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt o sintagma generica pentru atacul de cord, accidentul vascular si alte boli ale inimii si ale sistemului circulator.

Traditional, bolile de inima afecteaza in primul rand barbatii, dar ele sunt in crestere si in randul femeilor. De fapt, mor mai multe femei din cauza bolilor cardiovasculare decat din cauza tuturor formelor de cancer la un loc. Nivelul scazut de estrogen la menopauza creste riscul de BCV la femei.

Arterele care aprovizioneza inima cu sange se numesc artere coronariene. Daca vasele de sange se ingusteaza, cantitatea de sange care aprovizioneza inima devine insuficienta ca sa asigure inimii oxigenul necesar. Aceasta lipsa de oxigen determina un tip de durere in piept cunoscuta ca angina pectorala. Angina este caracterizata de o durere apasatoare in zona pieptului, mai ales dupa anumite eforturi. De obicei, durerea cedeaza la odihna.

Daca arterele coronariene care transporta oxigenul si nutrientii la muschiul inimii incep sa se astupe, fluxul de sange inceteaza complet si se produce atacul de cord sau infarctul de miocard, ca rezultat al afectarii muschiului inimii. Ateroscleroza sau ingrosarea arterelor si prezenta trombusului (sau a cheagului) in vasele de sange este cauza cea mai frecventa a obstructiei. Ateroscleroza este raspunzatoare de cele mai multe morti care survin in urma unui atac de cord. Un atac de cord este comparat cu o mare presiune in piept. Aceasta durere poate dura cateva minute, adesea extinzandu-se la umar, brat, gat sau maxilar. Alte semne ale atacului de cord sunt transpiratia, greata, voma, respiratia scurta, ameteala, oboseala, sentiment de anxietate, dificultati de inghitire, zgomot in urechi si incapacitate de a vorbi. Cantitatea si tipul de durere in piept variaza de la o persoana la alta. Unele persoane au dureri intense, in timp ce altele au disconfort mediu. Multi considera semnele de atac de cord ca pe o indigestie. Unii nu au simptome deloc, situatie cunoscuta ca atac de cord "silentios".

Hipertensiunea arteriala - HTA

Hipertensiunea arteriala este o forma obisnuita a bolilor cardiovasculare. De obicei, rezulta din scaderea elasticitatii sau reducerea diametrului interior al arterelor (sau ambele), ceea ce poate conduce la ateroscleroza, deficiente in metabolizarea sodiului, stress, deficiente nutritionale si dezechilibru enzimatic.

Reprezinta o crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt TA<130/80 mmHg, iar tensiunea arteriala optima este TA optima <120/80 mmHg.

Cauzele hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arteriala poate fi de cauza:

  • Necunoscuta, fiind cea mai frecventa (hipertensiune arteriala esentiala)
  • Cunoscuta (hipertensiune arteriala secundara) renala, endocrina, neurologica.

Regimul alimentar in cazul pacientilor cu hipertensiune arteriala

Regimul alimentar este un element esential in tratamentul hipertensiunii arteriale. Studiile au aratat ca dieta si greutatea corporala joaca un rol major in declansarea si dezvoltarea bolii, iar o dieta sanatoasa si eliminarea surplusului de kilograme sunt masuri importante pentru reducerea tensiunii arteriale.

Se vor prefera mesele cu volum redus, dar mai dese si se vor evita alimentele greu digerabile, ca si cele care au fost supuse unei pregatiri prea laborioase.

Trebuie evitate grasimile saturate, zaharul, cofeina, alcoolul, excesul de sodiu daca doriti sa urmati un regim alimentar sanatos si sa scadeti tensiunea arteriala.

Aportul alimentar de sare in cazul hipertensiuni arteriale

Aportul excesiv de sare este factorul etiologic cel mai implicat in aparitia hipertensiunii arteriale. Rolul patologic al sodiului in hipertensiunea arteriala este sugerat inca din 1936 si a fost demonstrat ulterior prin cercetari epidemiologice, experimentale, clinice si terapeutice. De aceea se recomanda un regim fara sare care consta in renuntarea la sarea adaugata la gatit si evitarea alimentelor care contin mult sodium. Doar 15% din sodiul consumat provine din sarea de bucatarie. 10% este continuta in mod natural in alimente. Cea mai importanta sursa de sodium este de departe reprezentata de produsele gata preparate in comert.

Atentie! In timpul gatului alimentele absorb multa sare si de aceea se diminueaza intensitatea gustului. La masa veti simti nevoia sa mai adaugati putina sare pentru "a da gust mancarii", asa ca pentru a obtine maximum de gust cu un minim de sare, trebuie sa adaugati numai in farfurie.

Recomandabil ar fi insa sa ne luam tot necesarul de sodium din alimente naturale, din fructe si legume. Stramosii nostri nu mancau mezeluri, nu adaugau sare in bucate, nu foloseau atat de mult sarea ca si conservant pe cat o folosim noi astazi.

Alimente care contin mult sodiu

  • mezeluri si branzeturi sarate
  • carnea afumata, sarata sau conservata: sunca, pastrama, carnati, afumati, costita
  • conservele cu carne (mai ales cea de porc), deoarece la prepararea carnii se foloseste multa sare, altfel ea nu are gust. S-a demonstrat ca vegetarienii au general valori ale TA mai mici comparativ cu cei care consuma carne
  • peste sarat, afumat sau conservat
  • mici, carnati
  • toate legumele congelate la care este adaugata sare
  • toate alimentele care contin bicarbonat de sodiu (prajituri, pate de ficat, placinte, aluaturi) si zahar rafinat
  • unt sau margarina cu sare
  • lapte
  • muraturi
  • masline sarate
  • produse acoperite cu sare: covrigi, arahide, biscuiti
  • supele din comert
  • sosurile din comert: chili, soia, mustar, ketchup
  • condimente combinate (vegeta, delikat).

De obicei, produsele din comert prezinta si un adaos de aditivi in a caror componenta intra si sodiul. Spanacul are un continut important de sodiu, insa acesta poate fi inclus in dieta, daca restul ingredientelor din meniu sunt sarace in sare.

Aditivi nerecomandati

  • Fosfat disodic se gaseste in: cereale, branzeturi
  • Glutamat monosodic: carne, unele condimente, muraturi
  • Benzonat sodic: suc de fructe
  • Propionat de sodiu: paine
  • Cazeinat de sodiu: produse congelate
  • Sulfit de sodiu: fructe uscate, legume gata preparate pentru supa
  • Pectinat de sodiu: mezeluri, compoturi, gemuri
  • Bicarbonate de sodiu: dulceturi, supe, faina.

Regimul hiposodat (1.5-3 g/zi) este greu de suportat, iar pentru a evita monotonia alimentatiei va prezentam cateva alimente care va pot ajuta sa evitati sarea sau sa mascati lipsa sarii:

  • ceapa, praz, ghimbir, chimen
  • busuioc, piper, verdeturi tocate, menta, cimbru, oregano
  • usturoi, zeama de lamaie, bors.

Toate acestea contin ingrediente active, benefice celor cu tensiune arteriala crescuta.

Hipertensiunea este o boala rara in tarile unde oamenii consuma mai putin de 1000 mg de sodiu pe zi. Adultii care pe parcursul copilariei si adolescentei au avut o dieta saraca in sare, au tensiunea arteriala mai scazuta.

Beneficiile reducerii cantitatii de sodiu

  • reducerea tensiunii arteriale
  • reducerea riscului aparitiei litiazei renale
  • reducerea riscului de moarte prin atac cerebral
  • reducerea riscului aparitiei osteoporozei.

Numeroase studii au aratat ca doar restrictia de sodium nu imbunatateste controlul tensiunii arteriale si ca trebuie sa avem o dieta cu un aport ridicat de potasiu.

Potasiul in cazul pacientilor cu hipertensiune arteriala

Multe studii au demonstrat ca o dieta bogata in potasiu (K) protejeaza pacientii cu hipertensiune, in timp ce deficitul de K creste tensiunea arteriala.

Rolul K in patogenia HTA este strans corelat de rolul ionului de sodiu (Na), un aport crescut de potasiu din alimentatie antreneaza o scadere a tensiunii arteriale prin favorizarea excretiei urinare de sodiu.

Potasiul se gaseste in:

  • lapte si carne
  • legume si fructe - patrunjel, spanac, soia, cartofi, ciuperci, caise, pere, struguri, stafide, prune, alune
  • cereale integrale, tarate de grau, fulg de ovaz, otet de mere, miere.

Calciul creste incidenta HTA

Mai multe studii au pus in evidenta o asociere inversa intre consumul de calciu in alimente si tensiunea arteriala. Deficienta de calciu ar creste incidenta HTA mai ales in asociere cu cresterea ingestiei de sodiu. Insa studiile bazate pe hipertensivi carora li s-au administrat suplimente de calciu nu au produs o reducere evidenta a tensuni arteriale.

Bogate in calciu sunt verdeturile de la care se consuma frunzele (patrunjel, leustean, leurda), soia, smochinele, migdalele dulci.

Atat laptele, cat si branzeturile sau alte produse lactate concentrate nu sunt indicate, deoarece sunt bogate in grasimi si sare.

Legatura dintre deficienta de magneziu si hipertensiunea arteriala

Exista dovezi si in ceea ce priveste asocierea dintre deficienta de magneziu din alimentatie si HTA. Cele mai bune surse de magneziu sunt produsele din cereale integrale, branza tofu, fructe de mare, nuci, smochine, curmale, migdale, banane, vegetale de culoare verde inchis (salata, urzici, patrunjel, marar, spanac, ceapa verde).

Acizii grasi omega 3, se gasesc in special in peste: somon, ton, hering, macrou si fructe de mare, si au un efect antihipertensiv, in special la persoanele cu TA marita.

Ca si pestele, uleiul de rapita si semintele de in contin omega 3 care protejeaza vasele de sange.

Cofeina in cazul pacientilor cu tensiune arteriala ridicata

Consumul de cafea si ceai negru poate fi asociat cu cresteri usoare si tranzitorii ale tensiunii arteriale, in special la varstnici. Acest fapt se datoreaza substantelor continute, cofeina si teofilina, care stimuleaza secretia de adrenalina din glanda suprarenala. Aceasta va produce cresterea frecventei cardiace, a tensiunii arteriale si aparitia de palpitatii. Cofeina se pare ca ar favoriza si procesul aterogen.

Persoanele care nu consuma in mod normal cofeina pot suferi o usoara crestere a tensiunii arteriale atunci cand sunt expuse la aceasta substanta. Astfel, consumul de 2-3 cesti de cafea poate antrena o crestere temporala a presiunii sangvine la aceste persoane. Totusi, toleranta la cafeina se dezvolta cu rapiditate si tensiunea arteriala revine la nivelul obisnuit.

Fumatul

Se va interzice fumatul. Nicotina stimuleaza eliberarea de adrenalina si noradrenalina, marind presiunea sangvina, ritmul cardiac si consumul de oxigen al miocardului. Fumatul va creste riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Alcoolul creste tensiunea arteriala

Consumul frecvent de alcool (mai mult de 3 pahare pe zi) creste tensiunea arteriala. Se recomanda limitarea la maxim 2 pahare/zi la barbati si 1 pahar/zi la femei. Daca tensiunea arteriala nu scade, renuntarea completa la alcool este pe deplin justificata.

Iata ce se intelege printr-un pahar:

  • 30 ml whisky pana la 50 ml alte bauturi spirtoase mai slabe
  • 140 ml de vin
  • 340 ml de bere.

ATENTIE! - aceasta cantitate de alcool poate fi acceptata, nu recomandata.

Ati auzit probabil ca putin alcool este bun pentru sanatate sau ca in cantitati mici scade presiunea sangvina si lungeste viata in comparatie cu cei care consuma cantitati mari de alcool. Sau ca vinul previne depunerea grasimilor pe peretii arterelor. Chiar daca toate astea ar fi adevarate trebuie cunoscut si reversul medaliei: prea mult alcool duce la alte suferinte organice precum boli ale ficatului, pancreasului, inimii sau creierului. Deci trebuie sa renuntati la alcool.

Alimente permise pentru pacientii cu hipertensiune arteriala

Pentru pacientii care se confrunta cu hipertensiune arteriala sunt permise urmatoarele alimente:

  • carnea de vita, pui, gaina, curcan, in cantitate limitata (150-200 g/zi) si numai de 3 ori/saptamana
  • pestele slab de rau: salau, stiuca, crap de primavara, etc, fiert sau copt in pergament
  • somon, ton, hering sau macrou pentru aportul lor de acizi grasi omega 3
  • grasimi: unt nesarat, smantana, frisca, ulei vegetal (de floarea soarelui, soia, masline, porumb). Cantitatea totala de grasimi din alimentatie va reprezenta cel mult jumatate din cea a individului sanatos.
  • branza de vaci, casul slab nesarat, urda dulce, telemea de vaca desarata, iaurt
  • laptele din soia
  • ouale se vor da in cantitate limitata de 4-5 pe saptamana
  • fructele sunt permise toate si sub orice forma: crude, coapte, pireuri, compoturi, rase pe razatoare, sucuri de fructe
  • legume permise: morcovi, dovlecei, fasole verde, ridichi, salata verde, conopida, broccoli, varza, ardei, vinete. Legumele se vor da rase marunt, ca salate, fierte ca soteuri, budinci de legume fierte a la grecque
  • painea alba sau intermediara, fara sare sau cu sare redusa, de preferat veche de o zi
  • fainoasele, in cantitate limitata (gris, orez, paste fainoase, fulgi de ovaz, mamaligufa pripita), fierte
  • dulciurile permise sunt numai cele preparate fara sare, bicarbonat de sodiu sau praf de copt si preparate in casa.

Alimente interzise in bolile cardiovasculare

Sunt interzise urmatoarele alimente:

  • sarea
  • branzeturile grase, fermentate, sarate: cascaval, telemea, branza de burduf, branza feta, mozzarella, branza topita
  • carnea grasa de porc, oaie, gasca, rata, vanat, organe
  • mezeluri, conservele de carne
  • carnea conservata cu sare
  • peste sarat, afumat sau gras, caviar
  • grasimi: slanina, untura, unt sarat, margarina, grasimi prajite sau in cantitati mari
  • oua tari, omleta, jumari
  • condimente iuti
  • supele la plic, concentratele de supa, cuburi
  • mustarul, ketchup, sosul de soia, chili, maioneza din comert
  • chips, arahide sau biscuiti cu sare
  • masline sarate
  • dulciuri preparate cu bicarbonat
  • bauturi carbogazoase in general

Evitati mancarea gen fast-food: ingrediente principale precum zaharul, carbohidratii rafinati sau grasimile saturate care cresc nivelul colesterolului in sange, ceea ce conduce la cresterea TA, risc de obezitate sau diabet.

Alimente medicament utilizate in HTA

Hrisca - este o cereala cu efect foarte bun de protectie si regenerare a vaselor sangvine. Se recomanda sa fie consumata mai ales de catre persoanele predispuse la accidente vasculare. Se consuma fiarta sau cu adaos de legume.

Lamaile - atunci cand sunt consumate zilnic scad tensiunea arteriala si scad nivelul colesterolului protejand vasele de sange. Se poate folosi fructul intreg sau sucul proaspat stors.

Usturoiul - consumul acestuia are efect de scadere a tensiunii arteriale. Este eficienta si tinctura de usturoi.

Strugurii - au un bun efect diuretic, curata organismul si ajuta la eliminarea depozitelor de colesterol de pe vasele sangvine.

Alte fructe foarte indicate pentru consumul zilnic sunt: mere, macese, coacaze rosii si negre, fructe de padure, ananas, banane, caise, avocado, pepene galben si verde, nectarine, citrice.

Otetul de mere si miere - este bogat in potasiu si alte elemente minerale si se recomanda mai ales atunci cand HTA este asociata cu boli ale vaselor de sange, in special ateroscleroza, boli degenerative, insomnie, obezitate.

Dintre produsele apicole sunt recomandate polenul si laptisorul de matca.

Sucul de rodii - previne ingrosarea arterelor si impiedica evolutia aterosclerozei.

Citrinul - inhiba sinteza acizilor grasi in ficat ceea ce ajuta la prevenirea acumularii potentialelor grasimi periculoase in corp.

Ginkgo biloba - poate fi benefica pentru sistemul cardiovascular.

Consumul de rosii poate avea un efect pozitiv datorita licopenului, un antioxidant natural.

Reducerea consumului de calorii si scaderea in greutate

Scaderea in greutate este prima recomandare pentru persoanele hipertensive supraponderale, pentru fiecare kilogram pierdut, valorile tensionale scazand cu aproximativ 1 mmHg.

Un obez al carui IMC este de 40 va avea cu siguranta o tensiune arteriala mai mare decat cea a unei persoane cu un IMC de 20, in conditiile in care toti ceilalti factori sunt identici.

Prin urmare se recomanda atingerea si mentinerea unei greutati optime.

La pacientii supraponderali, trebuie urmarita reducerea greutatii corporale prin regim alimentar hipocaloric si prin exercitii fizice regulate.

Nivelurile colesterolului si ale lipidelor pentru persoanele fara boli de inima (mg/dl)

Colesterol total: Normal - 200 sau mai putin, Limite - 200-239, Crescut - 240 si peste LDL (colesterolul rau): Normal - 130 sau mai putin, Limite - 130-159, Crescut - 160 si peste Trigliceride: Normal - 150 sau mai putin, Limite - 150-199, Crescut - 200 si peste

Nivelurile tensiunii arteriale

Sistolica: Normal - 120 sau mai putin, Pre-HT - 120-139, Stadiul 1 HT - 140-159, Stadiul 2 HT - 160 si mai mult Diastolica: Normal - 80 sau mai putin, Pre-HT - 80-90, Stadiul 1 HT - 90-99, Stadiul 2 HT - 100 si mai mult