Bolile cardiovasculare şi hipertensiunea arterială: simptome, factori de risc şi alimentaţie

Din păcate, România ocupă locul I în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare. Ţara noastră are o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media Uniunii Europene de 44 la 100.000 de locuitori, conform datelor datelor Societăţii Române de Cardiologie.

În plus, bolile cardiovasculare reprezintă o problemă esențială de sănătate în lumea vestică. Ele sunt prima cauză de deces în Statele Unite, ducând la pierderea a un milion de vieți anual. Se estimează că 59,7 milioane de americani suferă de boli de inimă și ale vaselor sangvine, deși unii nu știu, pentru că nu au simptome.

Ce sunt bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt o sintagmă generică pentru atacul de cord, accidentul vascular și alte boli ale inimii și ale sistemului circulator.

Tradițional, bolile de inimă afectează în primul rând bărbații, dar ele sunt în creștere și în rândul femeilor. De fapt, mor mai multe femei din cauza bolilor cardiovasculare decât din cauza tuturor formelor de cancer la un loc. Nivelul scăzut de estrogen la menopauză crește riscul de BCV la femei.

Arterele care aprovizionează inima cu sânge se numesc artere coronariene. Dacă vasele de sânge se îngustează, cantitatea de sânge care aprovizionează inima devine insuficientă ca să asigure inimii oxigenul necesar. Această lipsă de oxigen determină un tip de durere în piept cunoscută ca angină pectorală. Angina este caracterizată de o durere apăsătoare în zona pieptului, mai ales după anumite eforturi. De obicei, durerea cedează la odihnă.

Dacă arterele coronariene care transportă oxigenul și nutrienții la mușchiul inimii încep să se astupe, fluxul de sânge încetează complet și se produce atacul de cord sau infarctul de miocard, ca rezultat al afectării mușchiului inimii. Ateroscleroza sau îngroșarea arterelor și prezența trombusului (sau a cheagului) în vasele de sânge este cauza cea mai frecventă a obstrucției. Ateroscleroza este răspunzătoare de cele mai multe morți care survin în urma unui atac de cord. Un atac de cord este comparat cu o mare presiune în piept. Această durere poate dura câteva minute, adesea extinzându-se la umăr, braț, gât sau maxilar. Alte semne ale atacului de cord sunt transpirația, greața, voma, respirația scurtă, amețeala, oboseala, sentiment de anxietate, dificultăți de înghițit, zgomot în urechi și incapacitate de a vorbi. Cantitatea și tipul de durere în piept variază de la o persoană la alta. Unele persoane au dureri intense, în timp ce altele au disconfort mediu. Mulți consideră semnele de atac de cord ca pe o indigestie. Unii nu au simptome deloc, situație cunoscută ca atac de cord "silențios".

Hipertensiunea arterială - HTA

Hipertensiunea arterială este o formă obișnuită a bolilor cardiovasculare. De obicei, rezultă din scăderea elasticității sau reducerea diametrului interior al arterelor (sau ambele), ceea ce poate conduce la ateroscleroză, deficiențe în metabolizarea sodiului, stress, deficiențe nutriționale și dezechilibru enzimatic.

Reprezintă o creștere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normală. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt TA<130/80 mmHg, iar tensiunea arterială optimă este TA optimă <120/80 mmHg.

Cauzele hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială poate fi de cauză:

Necunoscută, fiind cea mai frecventă (hipertensiune arterială esențială)
Cunoscută (hipertensiune arterială secundară) renală, endocrină, neurologică.

Regimul alimentar în cazul pacienţilor cu hipertensiune arterială

Regimul alimentar este un element esențial în tratamentul hipertensiunii arteriale. Studiile au arătat că dieta și greutatea corporală joacă un rol major în declanșarea și dezvoltarea bolii, iar o dietă sănătoasă și eliminarea surplusului de kilograme sunt măsuri importante pentru reducerea tensiunii arteriale.

Se vor prefera mesele cu volum redus, dar mai dese și se vor evita alimentele greu digerabile, ca și cele care au fost supuse unei pregătiri prea laborioase.

Trebuie evitate grăsimile saturate, zahărul, cofeina, alcoolul, excesul de sodiu dacă doriți să urmați un regim alimentar sănătos și să scădeți tensiunea arterială.

Aportul alimentar de sare în cazul hipertensiuni arteriale

Aportul excesiv de sare este factorul etiologic cel mai implicat în apariția hipertensiunii arteriale. Rolul patologic al sodiului în hipertensiunea arterială este sugerat încă din 1936 și a fost demonstrat ulterior prin cercetări epidemiologice, experimentale, clinice și terapeutice. De aceea se recomandă un regim fără sare care constă în renunțarea la sarea adăugată la gătit și evitarea alimentelor care conțin mult sodium. Doar 15% din sodiul consumat provine din sarea de bucătărie. 10% este conținută în mod natural în alimente. Cea mai importantă sursă de sodium este de departe reprezentată de produsele gata preparate în comerț.

Atenție! În timpul gătitului alimentele absorb multă sare și de aceea se diminuează intensitatea gustului. La masă veți simți nevoia să mai adăugați puțină sare pentru "a da gust mâncării", așa că pentru a obține maximum de gust cu un minim de sare, trebuie să adăugați numai în farfurie.

Recomandabil ar fi însă să ne luăm tot necesarul de sodium din alimente naturale, din fructe și legume. Strămoșii noștri nu mâncau mezeluri, nu adăugau sare în bucate, nu foloseau atât de mult sarea ca și conservant pe cât o folosim noi astăzi.

Alimente care conțin mult sodiu

mezeluri și brânzeturi sărate
carnea afumată, sărată sau conservată: șuncă, pastramă, cârnați, afumați, costiță
conservele cu carne (mai ales cea de porc), deoarece la prepararea cărnii se folosește multă sare, altfel ea nu are gust. S-a demonstrat că vegetarienii au general valori ale TA mai mici comparativ cu cei care consumă carne
pește sărat, afumat sau conservat
mici, cârnați
toate legumele congelate la care este adăugată sare
toate alimentele care conțin bicarbonat de sodiu (prăjituri, pate de ficat, plăcinte, aluaturi) și zahăr rafinat
unt sau margarină cu sare
lapte
murături
măsline sărate
produse acoperite cu sare: covrigi, arahide, biscuiți
supele din comerț
sosurile din comerț: chili, soia, muștar, ketchup
condimente combinate (vegeta, delikat).

De obicei, produsele din comerț prezintă și un adaos de aditivi în a căror componență intră și sodiul.
Spanacul are un conținut important de sodiu, însă acesta poate fi inclus în dietă, dacă restul ingredientelor din meniu sunt sărace în sare.

Aditivi nerecomandați

Fosfat disodic se găsește în: cereale, brânzeturi
Glutamat monosodic: carne, unele condimente, murături
Benzonat sodic: suc de fructe
Propionat de sodiu: pâine
Cazeinat de sodiu: produse congelate
Sulfit de sodiu: fructe uscate, legume gata preparate pentru supă
Pectinat de sodiu: mezeluri, compoturi, gemuri
Bicarbonate de sodiu: dulcețuri, supe, făină.

Regimul hiposodat (1.5-3 g/zi) este greu de suportat, iar pentru a evita monotonia alimentației vă prezentăm câteva alimente care vă pot ajuta să evitați sarea sau să mascați lipsa sării:

ceapă, praz, ghimbir, chimen
busuioc, piper, verdețuri tocate, mentă, cimbru, oregano
usturoi, zeamă de lămâie, borș.

Toate acestea conțin ingrediente active, benefice celor cu tensiune arterială crescută.

Hipertensiunea este o boală rară în țările unde oamenii consumă mai puțin de 1000 mg de sodiu pe zi. Adulții care pe parcursul copilăriei și adolescenței au avut o dietă săracă în sare, au tensiunea arterială mai scăzută.

Beneficiile reducerii cantității de sodiu

reducerea tensiunii arteriale
reducerea riscului apariției litiazei renale
reducerea riscului de moarte prin atac cerebral
reducerea riscului apariției osteoporozei.

Numeroase studii au arătat că doar restricția de sodium nu îmbunătățește controlul tensiunii arteriale și că trebuie să avem o dietă cu un aport ridicat de potasiu.

Potasiul în cazul pacienţilor cu hipertensiune arterială

Multe studii au demonstrat că o dietă bogată în potasiu (K) protejează pacienţii cu hipertensiune, în timp ce deficitul de K crește tensiunea arterială.

Rolul K în patogenia HTA este strâns corelat de rolul ionului de sodiu (Na), un aport crescut de potasiu din alimentație antrenează o scădere a tensiunii arteriale prin favorizarea excreției urinare de sodiu.

Potasiul se găsește în:

lapte și carne
legume și fructe- pătrunjel, spanac, soia, cartofi, ciuperci, caise, pere, struguri, stafide, prune, alune
cereale integrale, tărâțe de grâu, fulg de ovăz, oțet de mere, miere.

Calciul creşte incidenţa HTA

Mai multe studii au pus în evidență o asociere inversă între consumul de calciu în alimente și tensiunea arterială. Deficiența de calciu ar crește incidența HTA mai ales în asociere cu creșterea ingestiei de sodiu. Însă studiile bazate pe hipertensivi cărora li s-au administrat suplimente de calciu nu au produs o reducere evidentă a tensiuni arteriale.

Bogate în calciu sunt verdețurile de la care se consumă frunzele (pătrunjel, leuștean, leurdă), soia, smochinele, migdalele dulci.

Atât laptele, cât și brânzeturile sau alte produse lactate concentrate nu sunt indicate, deoarece sunt bogate în grăsimi și sare.

Legătura dintre deficienţa de magneziu şi hipertensiunea arterială

Există dovezi și în ceea ce privește asocierea dintre deficiența de magneziu din alimentație și HTA. Cele mai bune surse de magneziu sunt produsele din cereale integrale, brânză tofu, fructe de mare, nuci, smochine, curmale, migdale, banane, vegetale de culoare verde închis (salată, urzici, pătrunjel, mărar, spanac, ceapă verde).

Acizii grași omega 3, se găsesc în special în pește: somon, ton, hering, macrou și fructe de mare, și au un efect antihipertensiv, în special la persoanele cu TA mărită.

Ca și peștele, uleiul de rapiță și semințele de in conțin omega 3 care protejează vasele de sânge.

Cofeina în cazul pacienţilor cu tensiune arterială ridicată

Consumul de cafea și ceai negru poate fi asociat cu creșteri ușoare și tranzitorii ale tensiunii arteriale, în special la vârstnici. Acest fapt se datorează substanțelor conținute, cofeina și teofilina, care stimulează secreția de adrenalină din glanda suprarenală. Aceasta va produce creșterea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și apariția de palpitații. Cofeina se pare că ar favoriza și procesul aterogen.
Persoanele care nu consumă în mod normal cofeină pot suferi o ușoară creștere a tensiunii arteriale atunci când sunt expuse la această substanță. Astfel, consumul de 2-3 cești de cafea poate antrena o creștere temporală a presiunii sangvine la aceste persoane. Totuși, toleranța la cafeină se dezvoltă cu rapiditate și tensiunea arterială revine la nivelul obișnuit.

Fumatul

Se va interzice fumatul. Nicotina stimulează eliberarea de adrenalină și noradrenalină, mărind presiunea sangvină, ritmul cardiac și consumul de oxigen al miocardului. Fumatul va crește riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Alcoolul creşte tensiunea arterială

Consumul frecvent de alcool (mai mult de 3 pahare pe zi) crește tensiunea arterială. Se recomandă limitarea la maxim 2 pahare/zi la bărbați și 1 pahar/zi la femei. Dacă tensiunea arterială nu scade, renunțarea completă la alcool este pe deplin justificată.
Iată ce se înțelege printr-un pahar:

30 ml whisky până la 50 ml alte băuturi spirtoase mai slabe
140 ml de vin
340 ml de bere.

ATENȚIE! – această cantitate de alcool poate fi acceptată, nu recomandată.

Ați auzit probabil că puțin alcool este bun pentru sănătate sau că în cantități mici scade presiunea sangvină și lungește viața în comparație cu cei care consumă cantități mari de alcool. Sau că vinul previne depunerea grăsimilor pe pereții arterelor. Chiar dacă toate astea ar fi adevărate trebuie cunoscut și reversul medaliei: prea mult alcool duce la alte suferințe organice precum boli ale ficatului, pancreasului, inimii sau creierului. Deci trebuie să renunțați la alcool.

Alimente permise pentru pacienţii cu hipertensiune arterială

Pentru pacienţii care se confruntă cu hipertensiune arterială sunt permise următoarele alimente:

carnea de vită, pui, găină, curcan, în cantitate limitată (150-200 g/zi) și numai de 3 ori/săptămână
peștele slab de râu: șalău, știucă, crap de primăvară, etc, fiert sau copt în pergament
somon, ton, hering sau macrou pentru aportul lor de acizi grași omega 3
grăsimi: unt nesărat, smântână, frișcă, ulei vegetal ( de floarea soarelui, soia, măsline, porumb). Cantitatea totală de grăsimi din alimentație va reprezenta cel mult jumătate din cea a individului sănătos.
brânză de vaci, cașul slab nesărat, urda dulce, telemea de vacă desărată, iaurt
laptele din soia
ouăle se vor da în cantitate limitată de 4-5 pe săptămână
fructele sunt permise toate și sub orice formă: crude, coapte, pireuri, compoturi, rase pe răzătoare, sucuri de fructe
legume permise: morcovi, dovlecei, fasole verde, ridichi, salată verde, conopidă, broccoli, varză, ardei, vinete. Legumele se vor da rase mărunt, ca salate, fierte ca soteuri, budinci de legume fierte a la grecque
pâinea albă sau intermediară. fără sare sau cu sare redusă, de preferat veche de o zi
făinoasele, în cantitate limitată (griș, orez, paste făinoase, fulgi de ovăz, mămăliguță pripită), fierte
dulciurile permise sunt numai cele preparate fără sare, bicarbonat de sodiu sau praf de copt și preparate în casă.

Alimente interzise în bolile cardiovasculare

Sunt interzise următoarele alimente:

sarea
brânzeturile grase, fermentate, sărate: cașcaval, telemea, brânză de burduf, brânză feta, mozzarella, brânză topită
carnea grasă de porc, oaie, gâscă, rață, vânat, organe
mezeluri, conservele de carne
carnea conservată cu sare
pește sărat, afumat sau gras, caviar
grăsimi: slănină, untură, unt sărat, margarină, grăsimi prăjite sau în cantități mari
ouă tari, omletă, jumări
condimente iuți
supele la plic, concentratele de supă, cuburi
muștarul, ketchup, sosul de soia, chili, maioneză din comerț
chips, arahide sau biscuiți cu sare
măsline sărate
dulciuri preparate cu bicarbonat
băuturi carbogazoase în general

Evitați mâncarea gen fast-food: ingrediente principale precum zahărul, carbohidrații rafinați sau grăsimile saturate care cresc nivelul colesterolului în sânge, ceea ce conduce la creșterea TA, risc de obezitate sau diabet.

Alimente medicament utilizate în HTA

Hrișca – este o cereală cu efect foarte bun de protecție și regenerare a vaselor sangvine. Se recomandă să fie consumată mai ales de către persoanele predispuse la accidente vasculare. Se consumă fiartă sau cu adaos de legume.

Lămâile - atunci când sunt consumate zilnic scad tensiunea arterială și scad nivelul colesterolului protejând vasele de sânge. Se poate folosi fructul întreg sau sucul proaspăt stors.

Usturoiul – consumul acestuia are efect de scădere a tensiunii arteriale. Este eficientă și tinctura de usturoi.

Strugurii – au un bun efect diuretic, curăță organismul și ajută la eliminarea depozitelor de colesterol de pe vasele sangvine.
Alte fructe foarte indicate pentru consumul zilnic sunt: mere, măceșe, coacăze roșii și negre, fructe de pădure, ananas, banane, caise, avocado, pepene galben și verde, nectarine, citrice.

Oțetul de mere și miere – este bogat în potasiu și alte elemente minerale și se recomandă mai ales atunci când HTA este asociată cu boli ale vaselor de sânge, în special ateroscleroză, boli degenerative, insomnie, obezitate.
Dintre produsele apicole sunt recomandate polenul și lăptișorul de matcă.

Sucul de rodii – previne îngroșarea arterelor și împiedică evoluția aterosclerozei.

Citrinul – inhibă sinteza acizilor grasi în ficat ceea ce ajută la prevenirea acumulării potențialelor grăsimi periculoase în corp.

Ginkgo biloba – poate fi benefică pentru sistemul cardiovascular.

Consumul de roșii poate avea un efect pozitiv datorită licopenului, un antioxidant natural.

Reducerea consumului de calorii și scăderea în greutate

Scăderea în greutate este prima recomandare pentru persoanele hipertensive supraponderale, pentru fiecare kilogram pierdut, valorile tensionale scăzând cu aproximativ 1 mmHg.

Un obez al cărui IMC este de 40 va avea cu siguranță o tensiune arterială mai mare decât cea a unei persoane cu un IMC de 20, în condițiile în care toți ceilalți factori sunt identici.

Prin urmare se recomandă atingerea și menținerea unei greutăți optime.

La pacienții supraponderali, trebuie urmărită reducerea greutății corporale prin regim alimentar hipocaloric și prin exerciții fizice regulate.

NIVELURILE COLESTEROLULUI ȘI ALE LIPIDELOR PENTRU PERSOANELE FĂRĂ BOLI DE INIMĂ (MG/DL)
Lipide în sânge	Normal	Limite	Crescut
Colesterol total	200 sau mai puțin	200-239	240 și peste
LDL (colesterolul rău)	130 sau mai puțin	130-159	160 și peste
Trigliceride	150 sau mai puțin	150-199	200 și peste

NIVELURILE COLESTEROLULUI ȘI ALE LIPIDELOR PENTRU PERSOANELE FĂRĂ BOLI DE INIMĂ (MG/DL)
Presiunea sângelui	Normal	Pre-HT	Stadiul 1 HT	Stadiul 2 HT
Sistolică (când contracțiile inimii pompează sângele din inimă spre corp)	120 sau mai puțin	120-139	140-159	160 și mai mult
Diastolică (între bătăi inima se umple din nou cu sânge)	80 sau mai puțin	80-90	90-99	100 și mai mult