Cum poţi să ştii dacă eşti expus riscului unui atac de cord

Cum poţi să ştii dacă eşti expus riscului unui atac de cord

Statisticile arată că bolile de inima sunt ucigașul numărul unu în lume și că un atac de cord are loc la fiecare 40 de secunde. ată cum poţi să ştii dacă eşti expus riscului unui atac de cord şi ce modificări ale stilului de viață sunt cele mai importante pentru a preveni un atac de cord!

Recomandări cheie:

  • Infarcurile sunt o cauză principală de deces în lume, dar și în țara noastră.
  • Există mulți factori de risc pentru un atac de cord și majoritatea oamenilor au cel puțin unul.
  • Dacă eşti expus riscului unui atac de cord, există pași pe care îi poţi urma pentru a reduce riscul.

Există mulți factori de risc pentru boli de inimă. Pe unele le poți controla, dar pe altele nu. Vestea bună este că, chiar dacă ai un risc crescut de atac de cord, există acțiuni pe care le poţi face pentru a reduce riscul.

Citeşte mai departe pentru a afla ce riscuri de atac de cord au putea avea și cum îţi poţi menține inima sănătoasă.

Ce este un atac de cord?

Un atac de cord are loc atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat. Într-un atac de cord, acest lucru se întâmplă cel mai adesea atunci când placa, adică un depozit de colesterol gras în artere se rupe și blochează o arteră coronară. Arterele coronare sunt vasele de sânge care înconjoară inima. Acestea furnizează inimii oxigen - și dacă sunt blocate, mușchiul inimii începe să moară.

Un atac de cord poate începe cu simptome ușoare sau disconfort, dar poate apărea și rapid și intens. Cele mai frecvente simptome la care trebuie să fii atent sunt:

  • Durere în piept sau constrângere
  • Durere în maxilar sau gât sau umeri
  • Dificultăți de respirație
  • Ameţeală
  • Greață sau vărsături

Aproximativ 20% dintre atacurile de cord sunt silențioase, ceea ce înseamnă că nu ai simptome cunoscute de atac de cord și nu ştii că ai avut unul după aceea.

Trebuie să îţi faci griji că vei putea avea un atac de cord?

Mai mult de jumătate dintre adulți au un factor de risc pentru boli de inimă și sunt expuși unui risc crescut de atac de cord. Este posibil să poţi modifica unii factori de risc, cum ar fi fumatul și dieta, dar există și alții pe care nu-i puteți schimba, cum ar fi istoricul familial și vârsta.

Există instrumente și calculatoare care vă ajută să determinați cât de mare este riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral în următorii 10 ani. Dacă eşti îngrijorat, cel mai bine ar fi să discuţi cu medicul despre riscul tău personal.

Factori de risc pentru un atac de cord

Cei mai comuni factori de risc pentru un atac de cord pentru care ai putea face ceva includ:

  • Fumatul
  • Tensiunea arterială crescută
  • Colesterolul ridicat
  • Excesul de greutate sau obezitatea
  • Diabetul
  • Dieta bogată în grăsimi saturate sau trans
  • Lipsa de exercițiu fizic
  • Consumul intens de alcool

Există și factori de risc pe care nu îi poţi controla cum ar fi:

  • Istoricul familial de atacuri de cord
  • Vârsta crescută
  • Rasa și etnia (negrii nehispanici și adulții albi non-hispanici sunt expuși celui mai mare risc)
  • Medicamentele care cresc riscul de atac de cord.

Multe droguri recreative pot afecta negativ inima și pot crește riscul de a face un atac de cord. Chiar și la persoanele tinere, sănătoase, care nu au alți factori de risc pentru boli de inimă, anumite medicamente pot afecta ritmul cardiac și tensiunea arterială. Acestea pot crește riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.

Aceste medicamente includ:

  • Cocaina
  • Heroina
  • Amfetaminele
  • Dietilamida acidului lisergic (LSD)
  • Extasy
  • Cannabis

Ce ar trebui să faci dacă eşti expus riscului unui atac de cord?

Dacă eşti expus riscului unui atac de cord, poţi urma o serie de paş pentru a-ţi reduce riscul. Ateroscleroza începe să dezvolte pe la mijlocul vârstei adulte, dar este posibil să nu ai niciun simptom timp de zeci de ani. De asemenea, este important să ştii că, indiferent de vârsta  sau chiar dacă ai deja boli de inimă cunoscute, nu este prea târziu pentru a face schimbări sănătoase. De fapt, poţi inversa bolile de inimă cu modificări ale stilului de viață.

Iată ce puteți face pentru a reduce riscul unui atac de cord:

1. Evaluează-ţi stilul de viață, care include dieta, obiceiurile de exerciții fizice și fumatul.

2. Ia în considerare efectuarea unor teste pentru a vă evalua sănătatea inimii.

3. Controlează condițiile de sănătate, cum ar fi diabetul, colesterolul crescut și tensiunea arterială crescută.

4. Discută cu medicul despre medicamentele care îţi pot reduce riscul de atac de cord, cum ar fi o aspirină sau o statină.

5. Monitorizează-ţi în mod regulat sănătatea inimii.

Modificări ale stilului de viață pentru a preveni un atac de cord

Cele mai importante modificări ale stilului de viață pentru a reduce riscul de atac de cord includ:

  • Evitarea fumatului (tutun sau canabis)
  • Să ai o greutate normală
  • Urmează o dietă sănătoasă pentru inimă
  • Fă exerciții fizice regulate
  • Evită consumul excesiv de alcool (limitați la mai puțin de 1 până la 2 pahare pe zi)
  • Încearcă să dormiți cel puțin 7 ore pe noapte

Chiar dacă ai un risc genetic crescut pentru boli de inimă, schimbarea stilului de viață îţi poate reduce riscul de boli de inimă cu aproape 50%.

Cele mai bune exerciții pentru sănătatea inimii

Cele mai bune exerciții pentru sănătatea inimii vor fi cele care te bucură și le poţi face în mod regulat. Exercițiile fizice sunt foarte importante pentru sănătatea inimii - te ajută să reduci tensiunea arterială, să îţi menții o greutate sănătoasă și să îţi îmbunătăţeşti nivelul de colesterol.

Pentru a reduce riscul de atac de cord, obiectivele privind exerciţiile ar trebui să fie următoarele:

  • Exerciții de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos sau grădinăritul, timp de 150 de minute pe săptămână (20 până la 30 de minute pe zi)
  • Exerciții de intensitate viguroasă, cum ar fi alergarea sau înotul, timp de 75 de minute pe săptămână (10 până la 20 de minute pe zi)

Dieta sănătoasă pentru inimă

Dieta are un impact mare asupra sănătății inimii. O dietă sănătoasă pentru inimă înseamnă o dietă bogată în:

  • Fructe
  • Legume
  • Fibre
  • Cereale integrale
  • Grăsimi sănătoase

Alimentele sănătoase pentru inimă includ:

  • Nuci
  • Leguminoase, precum fasolea și lintea
  • Cerealele integrale, cum ar fi orezul brun, quinoa și ovăzul
  • Fructe și legume, proaspete sau congelate
  • Pește gras, cum ar fi somonul sau păstrăvul
  • Produse din soia, cum ar fi edamame și tofu
  • Grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline și uleiul de semințe de in

Există anumite alimente pe care ar trebui să le eviţi:

  • Carnea roșie
  • Carnea procesata
  • Mâncarea prăjită
  • Grăsimile trans
  • Alimente cu zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză

Monitorizarea sănătății inimii

Sănătatea inimii poate fi optimizată prin monitorizare și testare regulată. Dacă ai un risc crescut, poate fi necesar să fii mai proactiv în ceea ce privește testarea și monitorizarea inimii.

Ar fi bine să iei în considerare următoarele:

  • Consultă-te cu medicul: fă un control cel puțin o dată pe an pentru a îţi evalua tensiunea arterială și pentru a face teste de laborator. Dacă ai o afecțiune care crește riscul, cum ar fi diabetul, atunci mergi la medic mai des.
  • Află ce risc ai pentru un face un atac de cord sau un accident vascular cerebral: dacă este mare, atunci întreabă medicul despre modalitățile de a-l reduce, cum ar fi administrarea de aspirină sau o statină.
  • Fă teste de sânge pentru a evalua sănătatea inimii: acestea pot include colesterolul, proteina C reactivă și homocisteină sau chiar teste mai noi, cum ar fi N-oxidul de trimetilamină (TMAO).
  • Ia în considerare testele funcției inimii: acestea pot include o electrocardiogramă, ecocardiogramă, test de efort, scanare CT coronariană sau RMN cardiac..
  • Monitorizează-ţi sănătatea inimii: poţi face acest lucru acasă folosind un tensiometru.

Concluzii

Atacurile de cord sunt una dintre principalele cauze de deces în lume. Majoritatea oamenilor au cel puțin un factor de risc care le poate crește riscul de a avea un atac de cord. Chiar dacă ai factori de risc pe care nu îi poţi controla - cum ar fi vârsta sau istoricul familial – poţi avea control asupra stilului de viață care îţi poate reduce semnificativ riscul unui atac de cord.

 

 

risc-atac-de-cord.jpg

Cum să faceți diferența dintre un atac de cord și un atac de panică?

Cum să faceți diferența dintre un atac de cord și un atac de panică?

Deşi au multe în comun, atacurile de cord şi cele de panică sunt afecţiune distincte. Cum să faceți diferența dintre un atac de cord și un atac de panică? Îţi oferim toate informaţiile de care ai nevoie privind simptomele şi tratamentul lor!

Recomandări cheie

  • Atacurile de cord și atacurile de panică au multe în comun, dar sunt afecțiuni diferite.
  • Unii dintre factorii de risc sunt aceiași.
  • Testele medicale te pot ajuta să determinați ce cauzele simptomelor tale.

Este important să obţii asistență medicală de urgență pentru simptome grave, cum ar fi durere în piept sau dificultăți de respirație, chiar dacă crezi că nu este un atac de cord.

Poate fi dificil să faci diferența dintre un atac de panică și un atac de cord, deoarece au multe simptome în comun, și au, de asemenea, factori de risc similari. Unii oameni au mai multe șanse de a avea un atac de cord, în timp ce alții sunt mai susceptibili de a avea atacuri de panică. Vom analiza împreună ce au în comun, ce este diferit și ce trebuie să faci dacă nu eşti sigur de simptomele pe care le ai!

Ce au în comun atacurile de cord și atacurile de panică?

Atacurile de cord și atacurile de panică sunt două afecțiuni foarte diferite care pot părea similare. Acest lucru are la bază faptul că ambele pot provoca simptome precum:

  • Dureri în piept
  • Dificultăți de respirație
  • Greaţă
  • Un sentiment de moarte iminentă - un sentiment puternic că ceva îngrozitor este pe cale să se întâmple

În unele cazuri, simptomele pot fi atât de asemănătoare încât poate fi greu de spus dacă ai un atac de panică sau un atac de cord.

Atât atacurile de cord, cât și atacurile de panică pot avea unii dintre aceiași factori de risc. De exemplu, stresul poate provoca atât atacuri de cord, cât și atacuri de panică. Anxietatea este foarte frecventă la persoanele care au atacuri de panică și la persoanele cu anumiți factori de risc pentru un atac de cord, cum ar fi bolile de inimă.

Care sunt diferențele dintre un atac de cord și un atac de panică?

Există câteva diferențe importante între un atac de cord și un atac de panică:

  • cauza simptomelor
  • durata simptomelor 
  • cine este mai predispus să aibă una sau alta

Cauza simptomelor este diferită

Una dintre diferențele majore dintre un atac de cord și un atac de panică este cauza simptomelor sau ceea ce se întâmplă de fapt în corpul tău pentru a declanșa atacul. În timpul unui atac de cord, nu curge suficient sânge către inimă, iar acest lucru încordează mușchiul inimii și poate duce la leziuni permanente. Fluxul sanguin redus provoacă simptome precum durere în piept și dificultăți de respirație și, cu timpul, poate afecta mușchiul inimii. Alte simptome comune ale unui atac de cord includ greață, durere în brațul stâng sau maxilar și amețeli.

Există teste și proceduri medicale care vă pot examina inima pentru a determina dacă ai un atac de cord și dacă mușchiul inimii a fost deteriorat.

Deși simptomele unui atac de panică se pot simți foarte asemănătoare cu un atac de cord, ele nu sunt legate de scăderea fluxului de sânge către inimă. De fapt, fluxul de sânge către inimă poate fi complet normal în timpul unui atac de panică. În schimb, atacurile de panică sunt cauzate de un răspuns exagerat de frică intensă la lucrurile din mediu care în mod normal nu ar provoca acest tip de reacție. Deoarece simptomele nu se datorează scăderii fluxului de sânge către inimă, rezultatele testelor medicale în timpul unui atac de panică sunt de obicei normale.

Durata simptomelor este diferită

O altă diferență importantă între un atac de cord și un atac de panică este cât durează simptomele. Pentru un atac de cord, simptomele durează adesea doar câteva minute până la câteva ore. Durerea în piept de la un atac de cord poate apare și dispare, dar este puțin probabil să apară zi de zi. 

Simptomele atacului de panică, pe de altă parte, durează de obicei aproximativ 10 minute, dar pot apărea de mai multe ori pe zi sau de mai multe zile la rând. Unii oameni se confruntă cu atacuri de panică zilnice; alții au simptome doar de câteva ori pe an.

Ce grupuri de oameni sunt predispuse la atac de cord și atac de panică

Atacurile de cord și atacurile de panică pot afecta pe oricine, la orice vârstă, dar unele modele sunt valabile pentru toată lumea. Bărbații și persoanele în vârstă au mai multe șanse de a avea un atac de cord, în timp ce femeile și persoanele mai tinere sunt mai susceptibile de a avea un atac de panică.

O persoană care are o afecțiune de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia sau tulburarea de stres post-traumatic, are mai multe șanse de a avea atacuri de panică decât cineva care nu prezintă aceste afecțiuni. Este posibil însă să ai atacuri de panică și să suferi și de boli de inimă. La fel, o persoană poate avea un atac de cord din senin, fără a avea niciun factor de risc cunoscut.

Există o modalitate de a face distincția medicală între un atac de cord și un atac de panică?

Profesioniștii din domeniul medical pot folosi uneori teste medicale concepute pentru a verifica inima pentru semne de deteriorare pentru a spune dacă ai avut un atac de cord sau un atac de panică. Aceste teste includ:

  • Electrocardiogramă (ECG): un monitor cardiac care examinează ritmul inimii și poate arăta dacă ai avut un atac de cord sau ai avut unul în trecut
  • Analize de sânge: testele de sânge pot arăta dovezi ale leziunilor mușchilor inimii
  • Ecocardiograma: o ecografie a inimii care analizează cât de bine funcționează mușchiul inimii
  • Test de efort: un test de efort care poate arăta cum răspunde inima la stres
  • Cateterism cardiac: un test care analizează fluxul de sânge către inimă și care poate arăta dacă există o parte a inimii care nu primește suficient flux sangvin

Dacă cineva are simptomele comune ale unui atac de cord, dar toate aceste teste sunt normale, este probabil că un atac de panică să fi cauzat simptomele.

Poate un atac de panică să provoace un atac de cord?

Deși simptomele unui atac de panică, de obicei, nu se datorează modificărilor fluxului sanguin către inimă, anxietatea îţi poate afecta tensiunea arterială și ritmul cardiac în moduri care cresc șansele de a avea un atac de cord. Acest lucru se datorează faptului că atacurile de panică vă pot crește temporar ritmul cardiac și tensiunea arterială și pot provoca spasme ale vaselor de sânge ale inimii. Aceste modificări temporare cresc stresul asupra inimii, ceea ce poate reduce fluxul de sânge către mușchiul inimii. La cineva cu boli de inimă sau cu factori de risc pentru boli de inimă, aceste modificări ale fluxului sanguin ar putea duce la un atac de cord.

Factorii de risc obișnuiți care ar putea expune pe cineva la riscul unui atac de cord din cauza unui atac de panică sau a unei alte situații stresante includ:

  • Hipertensiunea arterială cronică, mai ales dacă nu este controlată
  • Colesterolul ridicat
  • Fumatul

După cum am menționat mai devreme, unii dintre factorii de risc pentru atacurile de cord și atacurile de panică sunt similari. Unele studii au arătat că persoanele cu atacuri de panică frecvente sau cu o tulburare de panică au mai multe șanse de a avea probleme cardiace. Acest lucru nu înseamnă că atacurile de panică provoacă probleme cardiace. Înseamnă doar că există multă suprapunere între factorii de risc și simptomele ambelor afecțiuni. Persoanele care sunt susceptibile de a avea atacuri de panică sunt, de asemenea, probabil să aibă probleme cu inima și invers.

Ce declanșează un atac de panică?

Nimeni nu știe exact motivul pentru care unii oameni fac atacuri de panică. Un atac de panică are loc atunci când creierul unei persoane are un răspuns anormal la mediul său, iar declanșatorii care provoacă reacția pot fi diferiți pentru diferite persoane.

Factorii declanșatori comuni pentru atacurile de panică includ:

  • Stresul
  • Fobiile
  • Traumele sau stresul post-traumatic
  • Vorbitul în public
  • Cofeina

Unii oameni fac frecvent atacuri de panică. După ce au suferit mai multe atacuri, acești oameni pot ajunge în cele din urmă să recunoască și să prezică declanșatorii lor. Pentru alții, un atac de panică se poate întâmpla aleatoriu doar o dată sau de două ori, fără un declanșator cunoscut.

Uneori, afecțiunile medicale, medicamentele sau consumul de substanțe pot declanșa atacuri de panică. Condițiile medicale care pot declanșa un atac de panică includ:

  • Tiroida hiperactivă
  • Nivelul scăzut de zahăr din sânge
  • Stresul post traumatic
  • Depresia sau altă afecțiune mintală
  • Inflamația a urechii interne, numită labirintită
  • Tumoare, cunoscută sub numele de feocromocitom, care provoacă creșterea hormonilor de stres în corp

Medicamentele care pot declanșa un atac de panică includ cele utilizate pentru a trata astmul și unele afecțiuni cardiace. La unii oameni, anumite substanțe pot declanșa atacuri de panică. Acestea includ:

  • Cofeina
  • Alcoolul
  • Nicotina
  • Medicamentele ilegale

Cum poţi să opreşti  un atac de panică

Dacă îţi dai seama că ai un atac de panică, există câteva lucruri pe care le poţi face. Mai întâi, încearcă să ieșiți din situația care a declanșat atacul. Apoi, respiră lent și adânc și încearcă să te calmezi. Uneori, vorbirea cu un prieten de încredere ajută.

Pentru atacurile de panică repetate sau frecvente meditația și mindfulness te pot ajuta să le faci faţă mai uşor. Mindfulness înseamnă să-ți recunoști reacția fizică și să-ți reamintești că nu există niciun pericol real. 

De asemenea, medicamentele anti-anxietate sau medicamentele care încetinesc ritmul cardiac pot ajuta la scăderea frecvenței atacurilor.

Când ar trebui să mergi la urgență pentru un atac de panică?

Dacă ai dureri în piept sau dificultăți de respirație și aceasta este prima dată când ai aceste simptome ar trebui să mergi imediat la camera de urgență. Simptomele ar putea fi un atac de panică, dar ar putea fi, de asemenea, un semn al mai multor alte probleme medicale grave, cum ar fi un atac de cord, un atac de astm sau un cheag de sânge în plămâni. 

Dacă nu ai avut niciodată un atac de panică, nu este sigur să presupui că aceste simptome provin dintr-un atac de panică. Ar trebui să ai o evaluare medicală urgentă pentru a te asigura că simptomele tale nu provin dintr-o afecțiune care pune viața în pericol.

Dacă ai avut atacuri de panică în trecut, dar simptomele dumneavoastră par diferite sau mai severe, ar trebui să primeşte îngrijiri de urgență. Este posibil ca un atac de panică să ducă la un atac de cord sau la alte probleme grave ale inimii. Evaluarea de urgență ar putea ajuta la determinarea cauzei simptomelor tale, iar medicul tău le poate trata, astfel încât să te simţi bine mai repede.

Cum să tratezi un atac de cord

Un atac de cord este o urgență. Dacă crezi că tu sau cineva din apropiere ați putea avea un atac de cord, sunați imediat la 112. Dacă nu este tratat rapid, un atac de cord poate provoca leziuni cardiace grave, stop cardiac sau deces. Cu cât ajungi mai devreme la spital, cu atât profesioniștii din domeniul medical te pot evalua mai devreme și pot începe tratamentul de salvare, dacă este necesar.

Concluzii

Poate fi dificil să faci diferența dintre un atac de panică și un atac de cord, deoarece multe simptome și factori de risc sunt similare. Uneori, cât de des apar simptomele și cât durează acestea pot sugera care afecțiune este mai probabilă - dar nu întotdeauna. Atacurile de cord tind să fie mai frecvente la bărbați și la persoanele în vârstă, în timp ce atacurile de panică sunt mai frecvente la femei și la tineri, dar ambele se pot întâmpla oricui, la orice vârstă. La unii oameni, atacurile de panică pot duce la un atac de cord, așa că este întotdeauna important să obţii asistență medicală de urgență pentru dureri în piept sau dificultăți de respirație.

 

diferenta-dintre-atac-de-cord-si-atac-de-panica.jpg

Ce medicamente sunt de obicei prescrise după un atac de cord?

Ce medicamente sunt de obicei prescrise după un atac de cord?

Află ce medicamente sunt de obicei prescrise după un atac de cord! Îţi oferim informaţii esenţiale privind tratamentul pe care trebuie să îl urmezi

Boala de inimă este principala cauză de deces pentru oamenii din întreaga lume. Cel mai frecvent tip de boală de inimă este boala coronariană, care poate duce la un atac de cord - atunci când vasele de sânge coronare îngustate sau blocate împiedică sângele să ajungă la inimă. Din fericire, există mai multe tratamente pentru a ajuta la rezolvarea unui atac de cord pentru ca sângele să curgă din nou către inimă.

După ce ai avut un atac de cord, vasele inimii sunt afectate - iar riscul de a avea altul este mare. De fapt, aproximativ 25% din atacurile de cord anuale apar la oameni care au avut deja un atac de cord înainte. Din acest motiv, ţi se pot prescrie mai multe medicamente pentru a ajuta inima să se vindece sau pentru a împiedica un alt eveniment să se repete.

Recomandări cheie:

  • Boala de inimă este una dintre principalele cauze de deces pentru oamenii din întreaga lume
  • După un atac de cord, poate fi necesar să iei mai multe medicamente pentru a reduce riscul de a avea alt atac de cord, cum ar fi aspirina, o statină și un beta-blocant.
  • Este posibil să iei mai multe dintre aceste medicamente pentru tot restul vieții și este important să continui să le luați, cu excepția cazului în care medicul tău îţi oferă alte recomandări.

Citeşte mai departe pentru a afla mai multe informaţii despre medicamentele prescrise de obicei după un atac de cord și de ce sunt importante!

Ce medicamente sunt de obicei prescrise după un atac de cord?

Dacă eşti spitalizat și tratat pentru un atac de cord, probabil că vei începe să luați mai multe medicamente care vor fi administrate în continuare şi după ce ai fost externat, pentru a te ajuta să te recuperezi. 

Unul dintre obiectivele principale după externare este reducerea riscului de a avea un alt atac de cord. Aceasta implică adesea controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, modificări ale stilului de viață (de exemplu, renunțarea la fumat, îmbunătățirea activității fizice, promovarea controlului greutății) și prevenirea cheagurilor de sânge.

Un cardiolog va supraveghea și va prescrie probabil aceste medicamente. De obicei, te vei vedea în mod obișnuit cardiologul pentru a te asigura că îţi îndeplinești obiectivele, iar medicul îţi va ajusta dozele sau îţi va schimba medicamentele dacă ai reacții adverse sau nu răspunzi suficient de bine la tratament.

Acestea fiind spuse, medicamentele prescrise se vor încadra probabil în următoarele clase descrise mai jos.

Antiplachetare

Medicamentele antiagregante plachetare reduc agregarea trombocitelor (celule din sânge implicate în coagulare) și previn formarea de cheaguri, care s-ar putea bloca în inimă și ar putea provoca un atac de cord. Există mai multe antiplachetare disponibile, dar cele două cele mai frecvent utilizate după atacuri de cord sunt aspirina și inhibitorii P2Y12.

Aspirina (acidum acetylsalicylicum)

Aspirina (acidum acetylsalicylicum) este disponibilă fără prescripție medicală (OTC) și probabil că va trebui să o iei pentru tot restul vieții pentru a preveni apariția unui alt atac de cord. Acum, majoritatea medicilor îţi vor spune să iei 75 mg de aspirină în fiecare zi.

Aspirina zilnică este recomandată pentru aproape toată lumea după un atac de cord, dar dacă nu o poţi lua din cauza unei alergii sau a unui alt motiv, medicul tău vă poate solicita să luați un inhibitor P2Y12. Aspirina poate fi utilizată și cu un inhibitor P2Y12 - acest lucru este discutat mai mult în continuare.

Efectele secundare frecvente ale aspirinei includ arsuri la nivelul stomacului și îţi poate crește riscul de sângerare. Medicul îţi va evalua istoricul de sănătate pentru a vedea dacă aceasta ar putea fi o problemă pentru tine.

Inhibitori P2Y12

Inhibitorii P2Y12 sunt medicamente care împiedică trombocitele să se lipească și să provoace cheaguri. Aceste medicamente includ clopidogrelum (Plavix, Trombex) și ticagrelor (Brilique). Similar cu aspirina, inhibitorii P2Y12 pot crește riscul de sângerare.

Inhibitorii P2Y12 pot fi utilizați din mai multe motive. După cum s-a descris mai sus, sunt o alternativă antiplachetă la aspirină (acidum acetylsalicylicum). De asemenea, medicul tău îţi poate indica să le iei timp de aproximativ 6 până la 12 luni în combinație cu aspirină zilnică după un atac de cord, mai ales dacă ai avut un stent.

Medicul tău va lua, de asemenea, în considerare factorii de risc personali și istoricul medical pentru a determina medicamentele antiagregante plachetare – și durata tratamentului – care sunt cele mai bune pentru tine după un atac de cord.

Statine

Statinele sunt medicamente care ajută la scăderea colesterolului LDL („rău”) prin scăderea cantității produse de ficatul tău. Acest lucru este important deoarece colesterolul ridicat este un factor de risc cunoscut pentru bolile de inimă.

După ce ai fost externat, medicul îţi va prescrie o rețetă pentru o statină pentru a reduce riscul de a avea un alt atac de cord. Dacă deja ai luat o statină înainte de eveniment, medicul poate decide să crească doza.

Există mai multe statine disponibile. Câteva exemple dintre cele care vi se pot prescrie includ atorvastatina, rosuvastatina și simvastatina.

Majoritatea oamenilor sunt capabili să tolereze statinele, dar ai putea experimenta dureri musculare în timp ce le iei. Există, de asemenea, un efect secundar rar - numit rabdomioliză - care poate duce la deteriorarea rinichilor din cauza afectării mușchilor. Statinele pot provoca, de asemenea, leziuni hepatice, deși acest lucru este rar.

Trebuie să anunţi medicul despre orice durere musculară, urină închisă la culoare sau îngălbenirea pielii sau a ochilor în timp ce luați o statină.

Beta-blocante

Beta-blocantele sunt medicamente care se leagă de anumiți receptori care ajută la scăderea ritmului cardiac și a stresului imediat după un atac de cord. De asemenea, ele pot scădea tensiunea arterială, ceea ce este important deoarece hipertensiunea arterială poate contribui la un atac de cord.

Este posibil ca medicul să îţi solicite să iei bisoprolol – beta-blocant care s-a dovedit a reduce riscul de a muri după un atac de cord dacă suferi de insuficiență cardiacă sau dacă inima nu pompează suficient sânge. Carvedilolul  este o altă opțiune cu acest beneficiu, dar funcționează ușor diferit.

După cum s-a descris mai sus, beta-blocantele vă pot scădea ritmul cardiac și tensiunea arterială, astfel încât medicul îşi poate solicita să monitorizezi acest lucru acasă cu un tensiometru. Beta-blocantele pot provoca, de asemenea, oboseală, amețeli și pot scădea libidoul.

Este important să nu încetezi brusc să luați beta-blocantele, deoarece ar putea cauza inimii mult stres.

Inhibitori ai ECA sau ARB

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) și blocanții receptorilor angiotensinei II (ARB) sunt două clase de medicamente care funcționează foarte similar pentru a ajuta la scăderea tensiunii arteriale, dar funcționează prin căi diferite. Se crede că aceste medicamente pot ajuta la prevenirea leziunilor suplimentare ale inimii și la reducerea riscului de insuficiență cardiacă.

Inhibitorii ECA tind să fie prima alegere, dar uneori provoacă o tuse uscată. Dacă ai o tuse deranjantă sau dacă eşti alergic la inhibitorii ECA, medicul îţi poate prescrie un ARB.

Medicul tău îţi recomanda probabil să ieri un inhibitor al ECA pe termen lung sau un ARA după un atac de cord dacă ai anumite afecțiuni subiacente, cum ar fi:

  • Diabet
  • Probleme cu rinichii
  • Tensiune arterială crescută
  • Inima nu este capabilă să pompeze suficient de mult sânge în restul corpului

Exemple de inhibitori ai ECA includ lisinopril, enalapril. Exemple de ARB includ losartan, irbesartan  și olmesartan.

Inhibitorii ECA și ARA necesită de obicei analize de sânge pentru a se asigura că funcționează bine și nu vă afectează rinichii. După cum s-a menționat mai sus, inhibitorii ECA pot provoca o tuse care nu dispare, deși acest lucru tinde să fie mai puțin frecvent în cazul inhibitorilor ARB.

 

Cum te ajută Optimerix în găsirea celui mai ieftin tratament?

Aspirina (acidum acetylsalicylicum), Inhibitori P2Y12, Statinele, Beta-blocantele, Inhibitorii ai ECA sau ARB dacă le ai indicate pe rețete acestea sunt  disponibile și ca medicamente generice cu costuri mai mici. Dacă mergem în aplicația Optimerix la fluxul "rețetă simplă" și căutăm spre un exemplu de statină, adică atorvastatinum aplicația returnează o sumedenie de produse care conțin atorvastatinum. Se poate alege de pe butonul filtrează forma de prescriere unde avem variantele  P-6L, P-RF, PR, iar aceste prescurtări dacă nu ştii ce înseamnă le găseşti explicate dacă mergeți la butonul "Ajutor" din interfața principală a aplicației. La fel se poate proceda și pentru căutarea celorlalte produse de mai sus.

Cu ajutorul tab-ului "Filtrează" avem posibilitatea să alegem din "Substanța Activă" varianta de atorvastatinum simplă, sau combinată sub forma de atorvastatinum+amlodipinum sau ezetimibum+atorvastatinum sub diferite forme farmaceutice și concentrații (caps, compr.,compr film.,etc). Toate acestea te ajută să ştii ce produse există pe piață, în funcție de ce afecțiune ai, să vezi prospectul produsului, modul de ambalare, iar dacă produsul intră în categoria "medicament", adică cu rețetă de la medic, poţi da click pe el și în dreptul prețului vei vedea că aplicația îţi va arată prețul maxim per cutie şi co-plata pe lista A dacă deţii o rețetă de la medic. 

Aplicația are și butonul de ordonează după (cel mai ieftin, cel mai scump, relevanță) și foarte important, dacă alegi ordonarea după "cel mai ieftin", aplicația ordonează produsele în funcție de prețul per pastilă, nu per cutie, lucru care te ajută să afli care este cel mai ieftin produs.

Atorvastatina este destul de ieftină dar, puteți poţi diferit in funcție de denumirea comercială a produsului. 

Într-o etapă foarte apropiată, când o să se listeze cât mai multe farmacii în aplicație și își vor prezenta ofertele comerciale vor fi prezente și prețurile la OTC-uri în fiecare farmacie și ai şansa să câştigi și cupoane de reducere atât la rețete, cât și la vânzare liberă, dacă mergi cu ele în farmacii.

Optimerix te poate ajuta să economisiți până la 90% la medicamente. Instalează acum gratuit aplicaţia din AppStore şi Google Play

Alte medicamente pe care medicul ţi le poate prescrie

În funcție de condițiile tale de bază și de orice alți factori potențiali care contribuie la un atac de cord, ţi se pot prescrie și alte medicamente în plus față de cele enumerate mai sus. Aceasta ar putea include medicamente pentru a gestiona afecțiuni precum:

  • Diabet
  • Tensiune arterială crescută
  • Angină (durere în piept)
  • Fibrilație atrială (un tip de bătăi neregulate ale inimii)
  • Insuficiență cardiacă

Cât timp trebuie să iei medicamente după ce ați avut un atac de cord?

Probabil că vei urma tratamentul pentru tot restul vieții sau până când posibilele efecte secundare îţi vor limita capacitatea de a le continua.

De exemplu, deoarece beta-blocantele, inhibitorii ECA și BRA vă scad tensiunea arterială, medicul îţi poate reduce doza sau te poate obliga să încetezi să le mai iei dacă tensiunea arterială scade prea mult pe măsură ce înaintezi în vârstă.

Aspirina poate fi, de asemenea, continuată pentru tot restul vieții, cu excepția cazului în care aveți un risc mare de sângerare. Dacă iei alte medicamente antiagregante plachetare, cum ar fi clopidogrel, ticagrelor și prasugrel, cardiologul te poate obliga să le iei timp de 12 luni.

În plus, statinele sunt adesea continuate pe termen lung pentru a vă menține colesterolul sub control.

Ce se întâmplă dacă încetezi să iei tratamentul recomandat de medic?

Dacă încetezi să iei este medicamente, este posibil ca inima ta să nu-și revină după daunele care au avut loc în timpul unui atac de cord și ceilalți factori de risc pot să nu fie controlați, ceea ce crește riscul de a avea un alt atac de cord în viitor. De aceea, este important să nu întrerupi sau să schimbi modul în care iei aceste medicamente decât dacă eşti sfătuit de medic.

Concluzii

Atacurile de cord pot fi foarte înfricoșătoare, iar tu și cei dragi s-ar putea să fiți îngrijorați de recuperarea și prevenirea unui alt eveniment.

Vestea bună este că am parcurs un drum lung în gestionarea atacurilor de cord, iar îmbunătățirea stilului de viață, gestionarea altor afecțiuni și administrarea medicamentelor vor fi foarte importante pentru a reduce riscul de a avea din nou un atac de cord.

 

medicamente-atac-de-cord.jpg

Toxiinfecţie alimentară: Simptome, tratament şi prevenţie

Toxiinfecţie alimentară: Simptome, tratament şi prevenţie

Pe timpul verii cazurile de toxiinfecție alimentară sunt în creştere. În acest context, îţi prezentăm toată informaţiile de care ai nevoie pentru a preveni o posibilă îmbolnăvire, ce simptome are toxiinfecția alimentară şi ce trebuie să faci pentru a trata această afecţiune!

Primele simptome ale toxiinfectiei alimentare

Cele mai multe toxiinfecţii alimentare sunt cauzate de agenţi patogeni: virusuri, bacterii sau paraziţi. 

În funcție de agentul patogen care determină toxiinfecția alimentară simptomele pot diferi. Însă, majoritatea au următoarele simptome: greaţă, durere abdominală, vărsături şi diaree.

Salmonella

  • diaree, febră, dureri abdominale şi vărsături

Rotavirus

  • diaree apoasă severă, vărsături, febră şi durere abdominală

E. coli (Escherichia coli)

  • Crampe severe,, diaree (frecvent cu sânge),şi vărsături

Staphylococcus aureus

  • greață, vărsături, crampe abdominale şi diaree

Clostridium difficile

  • diaree şi crampe abdominale

Clostridium botulinum (Botulism)

  • vedere neclară sau dublă, pleoape căzute, vorbire neclară, dificultate la înghițire și în respirație, gură uscată şi slăbiciune musculară

Campylobacter

  • diaree (frecvent cu sânge), crampe epigastrice (partea de sus a abdomenului) şi febră

Tratamentul toxiinfecţiei

Majoritatea cazurilor de toxiinfecţie alimentară nu necesită tratament medicamentos. Simptomele dispar în câteva zile (două - trei) fără a determina apariţia complicaţiilor. 

O problemă importantă este legată de deshidratare. Aşadar, pentru a preveni deshidratarea trebuie consumate lichide multe (apă, ceai), chiar dacă persoana bolnavă continuă să verse. 

După ce vărsăturile au încetat, trebuie să începi să consumi alimente: pâine prăjită, covrigi, orez fiert, banane, compot neîndulcit, supă de legume. Trebuie evitate legumele şi fructele crude, alimentele condimentate, cafeaua, alcoolul, sucurile acidulate şi produsele lactate care pot fermenta. 

Dacă starea de rău persistă mai mult de două-trei zile este indicat să mergeţi doctor. Antibioticele sunt folosite doar în cazurile severe, la recomandarea medicului. 

Citeşte şi Tot ce trebuie să ştii despre vitamine

 

Prevenirea toxiinfecţiei alimentare

Ministerul Sănătății recomandă populației respectarea unor reguli de bază ale unui comportament de prevenire a îmbolnăvirilor prin toxiinfectii alimentare sau alte boli cu transmitere digestivă.

  • Evitarea preparării alimentelor cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului
  • Asigurarea păstrării alimentelor la temperaturi de 4 - 8 grade Celsius
  • Consumarea alimentelor pregătite pentru sugari imediat după prepararea lor, fără a fi reîncălzite sau păstrate la frigider
  • În cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade Celsius
  • Evitarea contactului între alimentele nepreparate și cele preparate
  • Spălarea atentă a recipientelor în care se realizează prepararea alimentelor
  • Spălarea mâinilor înainte de masă
  • Evitarea preparării alimentelor de către persoane care prezintă vreo leziune sau infecție 
  • Spălarea atentă a fructelor şi legumelor înainte de consumarea lor
  • Păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor
  • Evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului și insecte sau animale
  • Folosirea unor surse de apă potabilă pentru preparea alimentelor
  • Fierberea apei este obligatorie dacă există îndoieli asupra calității surselor de apă potabile 
  • Evitarea consumării alimentelor vândute pe stradă
  • Fierberea laptelui, în cazul în care acesta nu este pasteurizat

Dacă ai toxiinfecţie alimentară şi medicul ţi-a recomandat un tratament, aplicaţia Optimerix te poate ajuta să găsești cele mai convenabile preţuri. Instalează acum aplicaţia Optimerix din Google Play şi AppStore

toxiinfectie-alimentara-simptome-tratament-preventie.jpg

Tot ce trebuie şă ştii despre infecția sinusurilor (sinuzita)

Tot ce trebuie şă ştii despre infecția sinusurilor (sinuzita)

Nas înfundat care pur și simplu nu se îmbunătățește? Este posibil să suferi de o infecție a sinusurilor, numită și sinuzită. În acest caz, îţi oferim informaţii importante despre această afecţiuni: care este cauza sinuzitei, ce factori de risc există, ce simptome are infecţia sinusurilor, cum poţi să o previi şi să o tratezi!

Antibioticele nu sunt necesare pentru multe infecții ale sinusurilor, dar medicul tău poate decide dacă ai nevoie sau nu de un antibiotic.

Cauzele sinuzitei

Infecțiile sinusurilor apar atunci când lichidul se acumulează în spațiile umplute cu aer ale feței denumite sinusuri, iar această acumulare de lichid permite creșterea și înmulțirea germenilor. Virușii provoacă majoritatea infecțiilor sinusurilor, dar bacteriile pot provoca și ele unele infecții ale sinusurilor.

Factori de risc pentru infecţia sinusurilor

Mai mulți factori pot crește riscul de a face o infecție a sinusurilor:

  • O răceală anterioară
  • Alergii sezoniere
  • Fumatul și expunerea la fumatul pasiv
  • Probleme structurale în sinusuri, ca de exemplu, excrescențe pe mucoasa nasului sau a sinusurilor, cunoscute sub numele de polipi nazali.
  • Un sistem imunitar slab sau folosirea de medicamente care slăbesc sistemul imunitar

Simptomele sinuzitei

Simptomele comune ale infecțiilor sinusurilor includ:

  • Curgerea nasului
  • Nas înfundat
  • Durere facială sau presiune la nivelul feței
  • Durere de cap
  • Mucus care picură în gât 
  • Durere în gât
  • Tuse
  • Respirație urat mirositoare

Când trebuie să cauţi îngrijiri medicale

Consultați un medic dacă ai:

  • Simptome severe, cum ar fi dureri de cap severe sau dureri faciale.
  • Simptome care se agravează după o perioadă de ameliorare.
  • Simptomele care durează mai mult de 10 zile fără să se amelioreze.
  • Febră mai lungă de 3-4 zile.

De asemenea, ar trebui să soliciţi asistență medicală dacă ai avut mai multe infecții ale sinusurilor în ultimul an. Această listă nu este completă și te rugăm să consultați un medic pentru orice simptom care este sever sau îngrijorător.

Tratamentul sinuzitei

Medicul tău va stabili dacă ai o infecție a sinusurilor, întrebându-te despre simptome și examinându-te.

Antibioticele nu sunt necesare pentru multe infecții ale sinusurilor. Majoritatea infecțiilor sinusurilor se ameliorează de obicei de la sine, fără antibiotice. Atunci când antibioticele nu sunt necesare, ele nu te vor ajuta, iar efectele lor secundare ar putea dăuna. Efectele secundare pot varia de la reacții ușoare, cum ar fi o erupție cutanată, până la probleme de sănătate mai grave. Aceste probleme pot include reacții alergice severe, infecții rezistente la antibiotice și infecție cu Clostridium difficile. Clostridium difficile provoacă diaree care poate duce la leziuni severe ale colonului și chiar la moarte.

Cu toate acestea, în unele cazuri, este posibil să ai nevoie de antibiotice. Discută cu medicul tău despre cel mai bun tratament pentru boala de care suferi.

Pentru unele infecții ale sinusurilor, medicul îţi poate recomanda așteptarea atentă sau prescrierea întârziată a antibioticelor.

  • Așteptare atentă: medicul tău îţi poate sugera urmărirea și așteptarea timp de 2-3 zile pentru a vedea dacă aveți nevoie de antibiotice. Acest lucru dă timp sistemului imunitar să lupte împotriva infecției. Dacă simptomele nu se ameliorează, medicul îţi poate prescrie un antibiotic.
  • Prescriere întârziată: medicul îţi poate prescrie un antibiotic, dar îţi va sugera să aștepți 2-3 zile înainte de a completa rețeta. Te poţi recupera singur și este posibil să nu ai nevoie de antibiotic.

Ce trebuie să faci pentru a te simți mai bine

Mai jos găseşti câteva modalități de a ajuta la ameliorarea durerii și a presiunii sinusurilor:

  • Puneți o compresă caldă peste nas și frunte pentru a ajuta la ameliorarea presiunii sinusurilor.
  • Utilizați un spray nazal decongestionant sau salin.
  • Inspiră aburi dintr-un vas cu apă fierbinte.

Întreabă medicul sau farmacistul despre medicamentele fără prescripție medicală care te pot ajuta să te simți mai bine. Utilizează întotdeauna medicamente fără prescripție medicală conform instrucțiunilor din prospect.

 

Medicamente fără prescripție medicală la copii

Citeşte cu atenție și urmărește instrucțiunile de pe etichetele produselor medicamentoase fără prescripție medicală înainte de a administra medicamente copiilor. Unele medicamente fără prescripție medicală nu sunt recomandate copiilor de anumite vârste.

Calmante de durere:

  • Copii mai mici de 6 luni: foloseşte doar paracetamol.
  • Copii cu vârsta de 6 luni sau mai mari: este în regulă să se administreze paracetamol sau ibuprofen.
  • Nu administrați niciodată aspirina copiilor, deoarece poate provoca sindromul Reye. Sindromul Reye este o boală foarte gravă, dar rară, care poate afecta ficatul și creierul.

Medicamente pentru tuse și răceală:

  • Copii mai mici de 4 ani: nu utiliza medicamente pentru tuse și răceală fără prescripție medicală la copiii mici decât dacă medicul vă spune în mod expres. Medicamentele pentru tuse și răceală pot duce la reacții adverse grave și uneori pot pune viața în pericol la copiii mici.
  • Copii de 4 ani sau mai mari: discută cu medicul copilului dacă medicamentele fără prescripție medicală pentru tuse și răceală sunt sigure pentru a le administra celui mic.

Întreabă medicul sau farmacistul despre doza potrivită de medicamente fără prescripție medicală pentru vârsta și greutatea copilului dumneavoastră. De asemenea, prezintă medicului și farmacistului toate medicamentele pe bază de rețetă și fără prescripție medicală pe care le ia copilul tpu.

Prevenirea

Poţi ajuta la prevenirea infecțiilor sinusurilor făcând următoarele:

  • Spală-te des pe mâine 
  • Alege să faci toate vaccinurile recomandate, cum ar fi vaccinul antigripal și vaccinul pneumococic.
  • Evită contactul strâns cu persoanele care suferă de răceli sau alte infecții ale căilor respiratorii superioare.
  • Nu fuma și evita fumatul pasiv.
  • Utilizează un umidificator curat pentru a umezi aerul de acasă.

Dacă suferi de sinuzită și aveți nevoie de medicamente pe bază de rețetă, Optimerix te poate ajuta să economisiți până la 90% la medicamente. Instalează gratuit acum aplicaţia din Google Play şi AppStore

 

infectia-sinusurilor-sinuzita.jpg

Ce este infecția tractului urinar? Simptome, cauze, diagnostic şi tratament

Ce este infecția tractului urinar? Simptome, cauze, diagnostic şi tratament

Ce este infecția tractului urinar? Îţi oferim o serie de informaţii esenţiale privind cauzele infecţiei tractului urinar, simptomele, diagnosticul şi ce tratamente trebuie să urmezi dacă suferi de această afecţiune

O infecție a tractului urinar (ITU) apare atunci când microbii vă invadează tractul urinar și încep să crească acolo.

Tractul urinar este sistemul care produce, stochează și elimină urina din organism. Este format din patru părți:

1. Rinichii, care produc urina

2. Ureterele, care transportă urina de la rinichi la vezică

3. Vezica urinară, care stochează urina

4. Uretra, tubul care eliberează urina din vezică atunci când urinezi.

O infecție poate apărea în orice parte a tractului urinar, dar este cel mai frecvent la vezica urinară.

Simptomele infecţiei tractului urinar

Cele mai frecvente simptome ale ITU sunt:

  • Durere sau arsură când urinezi
  • nevoie urgentă de urinare
  • Nevoia de a urina des
  • Urină tulbure, roz sau cu tentă de sânge
  • Durere în abdomenul inferior, unde se află vezica urinară

Uneori, rinichii și ureterele sunt numite tractul urinar „superior”, iar vezica urinară și uretra sunt numite tractul urinar „inferior”. O infecție a tractului urinar superior – numită pielonefrită – este mult mai gravă decât o infecție a celei inferioare. Pielonefrita provoacă febră, vărsături și dureri de spate sau laterale.

Cauzele infecţiei tractului urinar

Majoritatea infecțiilor urinare sunt cauzate de bacterii din tractul urinar. În marea majoritate a cazurilor, bacteria este Escherichia Coli, care trăiește în mod normal în intestinele noastre și ne ajută să digerăm alimentele. Infecţia tractului urinar apare atunci când bacteriile din intestin găsesc o modalitate de a intra în tractul urinar și de a crește acolo.

ITU sunt mai frecvente la persoanele de sex feminin, deoarece la aceste persoane, uretra – și, prin urmare, distanța dintre vezică și exterior –  este mai scurtă și astfel bacteriile pot să ajungă rapid în tractul urinar.

La persoanele de sex masculin, uretra este mult mai lungă, iar infecţiile tractului urinar sunt mai puțin frecvente la aceste persoane mai ales între 15 și 50 de ani.

Cateterele urinare sunt dispozitive medicale care ajută la golirea vezicii urinare și ele pot provoca, de asemenea, infecții urinare. Dacă dezvolţi simptome de ITU după ce ai avut o intervenție chirurgicală sau ai folosit un cateter urinar, ar putea fi pentru că cateterul a transportat germeni în vezică și le-a oferit acelor germeni un loc unde să crească.

În cele din urmă, infecțiile urinare pot fi cauzate ocazional de bacterii care intră în rinichi prin fluxul sanguin. Acest lucru este mai probabil să se întâmple la persoanele care au alte probleme medicale, cum ar fi un sistem imunitar suprimat, endocardită (infecție a inimii) sau sepsis (infecție severă a corpului).

Diagnosticul infecţiei urinare

Pentru a obține un diagnostic de ITU, urina este colectată și testată  folosind unul dintre cele trei teste diferite.

Testul rapid cu bandă test 

Cel mai obișnuit test pentru ITU este un test rapid cu bandă test. Acest tip de test este rapid și poate detecta semne de inflamație în urină, cum ar fi esterazele leucocitelor (care provin din celulele albe din sânge), nitriții (care sunt fabricați de unele bacterii) și sângele.

Deși poate fi făcut rapid, nu este întotdeauna cel mai bun test pentru o ITU, deoarece sângele menstrual și infecțiile cu transmitere sexuală (ITS) pot interfera uneori cu rezultatele.

Analiza urinei

O analiză de urină durează aproximativ 1 zi. Urina este testată pentru semne de infecție și inspectată la microscop. Acest tip de test poate găsi:

  • Globule roșii și albe din sânge
  • Bacterii

Deși rezultatele unei analize de urină pot fi mai specifice, acesta nu este cel mai rapid sau cel mai precis test pentru detectarea unei ITU.

Cultură de urină

O urocultură este cel mai precis test pentru o ITU. Acesta permite profesioniștilor din laborator să studieze bacteriile care provoacă infecția și să afle care sunt antibioticele susceptibile pentru a o trata cel mai bine.

Cu toate acestea, o urocultură durează câteva zile pentru a se finaliza. Așteptarea rezultatelor înainte de tratamentul cu antibiotice la cineva cu ITU ar însemna zile suplimentare de disconfort, împreună cu riscul agravării unei infecții ușoare. Din acest motiv, o urocultură nu se face de obicei la persoanele sănătoase care au simptome clare ale ITU.

Medicamente pentru infecţia urinară

Pentru cei mai mulți adulți care suferă de o infecţie a tractului urinar inferior, un tratament cu antibiotice de 3 până la 5 zile este tot ceea ce este necesar. Persoanele cu ITU mai complicate, copiii mici sau cei cu pielonefrită (infecție a rinichilor), au adesea nevoie de un tratament mai lung.

Medicul tău va lua în considerare în alegerea antibioticului pentru tratarea ITU o serie de factori:

  • Tipul de bacterii care vă provoacă infecția
  • Rezistența la antibiotice în comunitatea ta
  • Riscurile și beneficiile diferitelor medicamente
  • Istoricul medical personal

Iată câteva dintre antibioticele utilizate în mod obișnuit pentru a trata ITU la adulți.

  • Nitrofurantoinum 
  • Trimethoprimum/sulfamethoxazolum (Tagremim, Sumetrolim, Epitrim)
  • Fosfomycinum (Monural)
  • Ciprofloxacinum (Cipro)
  • Levofloxacinum (Levalox, Tavanic)
  • Amoxicilinum/acidum clavulanicum (Augmentin)

Cum ne poate ajuta Optimerix în găsirea celui mai ieftin tratament?

Dacă medicul ţi-a prescris o rețetă cu unul din antibioticele de mai sus atunci poţi ști că acestea sunt disponibile și ca medicamente generice cu costuri mai mici. Dacă mergi în aplicația Optimerix la fluxul "rețetă simplă" și cauţi spre exemplu levofloxacinum aplicația returnează o sumedenie de produse care conțin levofloxacinum. Se poate alege de pe butonul filtrează forma de prescriere ,unde avem variantele  P-6L, P-RF, PR. Dacă nu ştii ce înseamnă aceste prescurtări, ele sunt explicate dacă dai click pe butonul "Ajutor" din interfața principală a aplicației. La fel se poate proceda și pentru căutarea celorlalte produse de mai sus.

 

Cu ajutorul tab-ului "Filtrează" ai posibilitatea să alegem din "Substanța Activă" varianta de levofloxacinum simplă sau combinată sub forma de dexamethasonum+levofloxacinum, sub diferite forme farmaceutice și concentrații (compr film, sol.perf.,pic oft sol etc). Toate acestea te poate ajuta să afli ce produse există pe piaţă, în funcție de ce afecțiune suferi, să zei prospectul produsului, modul de ambalare. Dacă produsul intră în categoria "medicament", adică se eliberează cu rețetă de la medic, poţi da click pe el și în dreptul prețului vei vedea că aplicația îţi arată prețul maxim per cutie şi co-plata pe lista A .

 

Aplicația Optimerix are și butonul de ordonează după (cel mai ieftin, cel mai scump, relevanță) și foarte important, dacă alegi ordonarea după "cel mai ieftin", aplicaţia ordonează produsele în funcție de prețul per pastilă, nu per cutie, lucru care ne ajută să vezi într-adevăr care este cel mai ieftin produs.

Evofloxacina este destul de ieftină dar, poţi plăti diferit în funcție de denumirea comercială a produsului și de forma farmaceutică. 

Într-o etapă foarte apropiată, când vor fi listate cât mai multe farmacii în aplicație și își vor prezenta ofertele comerciale vor fi prezente și prețurile la OTC-uri, vei avea șansa să câştigi și cupoane de reducere atât la rețete cât și la vânzare liberă dacă mergi cu ele în farmacii.

Optimerix te poate ajuta să economisiți până la 90% la medicamente. Iată cum funcţionează aplicaţia Optimerix! 

Tratamentele disponibile pentru infecţia tractului urinar

Când suferi de o infecţie urinară, simptomele te pot face să te simţi foarte rău. În plus, poate dura câteva zile până când antibioticele îşi fac efectul. Din fericire, există o serie de opțiuni fără rețetă care te pot ajuta să te simţi mai bine între timp:

  • Paracetamolum poate ameliora durerea vezicii urinare atunci când aveți o ITU. Deoarece paracetamolul nu este procesat de rinichi (în schimb este procesat de ficat), este o alegere mai sigură decât ibuprofenul sau naproxenul pentru persoanele care au pielonefrită.
  • Ibuprofenul, naproxenul și alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot ajuta la reducerea durerii vezicii urinare. Deoarece aceste medicamente sunt procesate de rinichi, cel mai bine este să le eviţi dacă aveți pielonefrită.

Deși analgezicele te pot ajuta, acestea nu sunt un tratament complet pentru o ITU în sine. Este nevoie de un antibiotic pentru a ucide bacteriile și pentru a împiedica agravarea infecției.

Când o infecţie a tractului urinar inferior este lăsată netratată,  ea poate provoca pielonefrită. Aceasta este o infecție care implică rinichii și necesită de obicei tratament în spital.

Prevenirea infecţiei urinare

Dacă ai mai avut o infecţie urinară înainte, sunt șanse mari să mai ai încă una. De fapt, 27% dintre femeile cu o primă ITU suferă de ITU recurentă în decurs de 6 luni.

Dar există lucruri pe care le poţi face pentru reduce riscurile:

  • Hidratați-vă: dacă bei mai puțin de 1,5 litri de apă pe zi, creșterea aportului zilnic de lichide la 2 sau 3 litri poate reduce riscul de repetare a ITU cu până la 50%.
  • Goleşte-ţi vezica urinară după actul sexual: deși nu s-a dovedit niciodată că are vreun beneficiu, mulți experți recomandă bărbaților să urineze imediat după actul sexual pentru a ajuta la spălarea bacteriilor.
  • Șterge-te după urinare dinspre față în spate (pentru femei): nu a fost studiat în mod oficial acest lucru, dar poate ajuta la evitarea răspândirii bacteriilor din zona anală către uretra.
  • Ia în considerare schimbarea contracepției: Nonoxynol-9, un spermicid comun utilizat în prezervative și diafragmele pot crește riscul de ITU. Alegi o formă de contracepție fără acest ingredient.

Dacă ai frecvent infecții urinare, poţi lua medicamente pentru a vă reduce riscul. Discută cu medicul tău pentru a vedea dacă un medicament preventiv (numit și profilactic) este potrivit pentru tine

  • Doze mici de antibiotice sunt adesea folosite pentru a preveni ITU.
  • Persoanele care au trecut de menopauza au mai puțini estrogeni, ceea ce poate duce la infecții urinare mai frecvente. O cremă cu estrogen, un inel vaginal care secretă estrogen sau tablete cu estrogen pot ajuta uneori la prevenirea ITU.

Sunt disponibile o mulțime de opțiuni fără prescripție medicală pentru a ajuta la prevenirea infecţiei urinare, deși dovezile care susțin utilizarea lor nu sunt solide. Câteva dintre cele mai utilizate pe scară largă includ:

  • Suplimente de afine
  • Probiotice
  • D-manoză

Întrebări comune privind infecţia tractului urinar

Există diferite tipuri de infecţie urinară?

Da. O infecție la nivelul tractului urinar se poate întâmpla oriunde de-a lungul tractului urinar. Ajută să ne gândim că tractul urinar este format din două părți: tractul urinar superior (rinichi și uretere) și tractul urinar inferior (vezica urinară și uretra).

O infecție a tractului urinar superior (numită pielonefrită) este mult mai periculoasă decât o infecție a tractului urinar inferior. Din fericire, sunt rare. Infecțiile tractului urinar inferior, numite și infecții ale vezicii urinare sau cistita, sunt mult mai frecvente.

Cât va dura o infecție a vezicii urinare?

La unii oameni tineri și sănătoși, o ITU simplă poate dispărea fără antibiotice. Cât timp va dura și dacă va dispărea complet sunt greu de prezis. De obicei, simptomele provoacă prea mult disconfort pentru a aștepta tratamentul. Medicii recomandă să tratați întotdeauna ITU cu antibiotice dacă eşti gravidă, dacă eşti mai în vârstă sau dacă ai alte probleme medicale. Dacă ai febră, dureri de spate sau vărsături, acesta este un alt semn că ITU se agravează și nu dispare de la sine.

Cât de repede funcționează antibioticele pentru o ITU?

De obicei, simptomele ITU ar trebui să dispară în decurs de 2 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice. În multe cazuri, oamenii pot începe să se simtă mai bine în doar câteva ore.

Este oțetul de mere bun pentru tratarea ITU?

Nu. Oțetul de mere nu este un tratament pentru infecţia tractului urinar.

 

ce-este-infectia-tractului-urinar-simptome-cauze.jpg

Ce este boala cardiacă? Cauze, simptome şi prevenire

Ce este boala cardiacă? Cauze, simptome şi prevenire

Multe persoane se întreabă ce este boala cardiacă. Aşadar, îţi prezentăm cauzele acestei afecţiuni, factorii de risc, simptomele şi modul în care o poţi preveni.

Termenul de „boală de inimă” este de obicei interpretat ca desemnând boala coronariană, dar se poate referi și la o gamă largă de afecțiuni care afectează inima, de la probleme cu modul în care inima bate (aritmii) până la boli ale mușchiului sau valvelor cardiace și chiar ale vaselor de sânge.

S-ar putea să auzi foarte des despre bolile de inimă și asta pentru un motiv întemeiat, deoarece bolile de inimă sunt cauza principală de deces în multe tări din lume, printre care și țara noastră. 

Cauzele bolii cardiace

Cel mai frecvent tip de boală cardiacă este boala coronariană și este responsabilă pentru condiții precum:

  • Angina pectorală
  • Atacurile de cord
  • Insuficiența cardiacă

Boala coronariană este cauzată de ateroscleroză. Când suferi de ateroscleroză, în vasele de sânge numite artere se acumulează o placă groasă de colesterol. În timp, acest lucru face arterele mai înguste și mai rigide, provocând adesea hipertensiune arterială. Suprafața aspră a plăcii de grăsime se poate rupe și poate provoca blocări ale vaselor de sânge în aval.

Ateroscleroza se poate întâlni în artere din orice parte a corpului. Când se întâlnește la nivelul arterelor de la gât și creier, poate provoca accidente vasculare cerebrale. Ateroscleroza la nivelul brațelor și picioarelor cauzează boala arterelor periferice. Când arterele care alimentează inima (arterele coronare) se îngustează și se rigidizează, provoacă angină pectorală și atacuri de cord.

Uneori, oamenii se nasc cu afecțiuni cardiace (denumite boli cardiace congenitale), iar alteori bolile de inimă nu pot fi evitate (cum ar fi infecțiile care cauzează boli de inimă).

Citeşte şi Ce este boala coronariană și cum ne ajută Optimerix să găsim medicamente pentru tratarea ei?

 

Factori de risc pentru boala cardiacă

Factorii declanșatori care cresc riscul de boli de inimă sunt:

  • Tensiune arterială crescută
  • Colesterolul crescut în sânge
  • Fumatul
  • Diabetul (prediabet, diabet de tip 2 sau diabet de tip 1)
  • Excesul de greutate și obezitatea
  • Dietă bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans, colesterol, sare și zahăr
  • Activitate fizică scăzută
  • Consumul regulat de mai mult alcool decât este recomandat

Dar asta nu este tot - și alți factori joacă un rol important, și anume:

  • Istoricul familial
  • Stresul
  • Rasa
  • Genetica

Ce simptome are boala cardiacă?

Simptomele bolilor cardiace sunt diferite pentru fiecare persoană în parte și pentru fiecare boală, dar simptomele comune ale bolii cardiace sunt:

  • Presiune în piept
  • Dureri în piept
  • Respirație dificilă
  • Palpitații
  • Oboseală
  • Umflarea picioarelor
  • Leșin

Prevenirea

Multe tipuri de boli de inimă - și factorii lor de risc - sunt tăcute la început. De aceea, este important să înveţi despre bolile de inimă, despre propriul risc personal și despre cum să echilibrezi acest risc cu schimbări pozitive ale stilului de viață și, atunci când este necesar, cu medicamente.

Dacă medicul tău ţi-a prescris un tratament pentru boala cardiacă, Optimerix te poate ajuta să faci economii substanţiale de preţ. Instalează acum aplicaţia gratuit din Google Play şi AppStore!

boala-cardiaca-cauze-simptome-prevenire.jpg

Ce este anemia cu deficit de fier : cauze, simptome şi tratament

Ce este anemia cu deficit de fier : cauze, simptome şi tratament

Ce este anemia cu deficit de fier? Aceasta este o întrebare la care din ce în ce mai multe persoane caută răspuns. Îţi oferim, aşadar, informaţii esenţiale privind despre această afecţiune: care sunt cauzele ei, ce simptome are şi care este tratamentul care trebuie urmat!

Recomandări cheie privind anemia cu deficit de fier

  • Anemia cu deficit de fier (IDA) este un tip de anemie care cauzează 50% din toate cazurile de anemie.
  • Anemia cu deficit de fier (IDA)  este comună în rândul persoanelor care au menstruație, au o dietă vegetariană sau au o absorbție redusă a fierului.
  • Anemia cu deficit de fier (IDA)  poate fi tratată cu suplimente de fier, dar acestea necesită supravegherea medicului.

Fierul este un element esențial al celulelor roșii din sânge. Acestea sunt celulele care transportă oxigenul în întregul corp, către fiecare celulă a fiecărui organ. Dacă organismul are rezerve scăzute de fier, nu poate produce globule roșii; aceasta se numește anemie cu deficit de fier. În anemie, nu există suficiente celule roșii în sânge pentru a transporta oxigenul de care avem nevoie către toate organele noastre vitale, astfel încât oamenii cu anemie se pot simți obosiți, leneși și obosesc repede. Dacă nu este tratată, anemia poate duce la probleme de sănătate mai grave.

Ce este anemia?

Anemia este o afecțiune care se dezvoltă atunci când nu există suficiente celule roșii în sângele din organism. Există două teste care măsoară celulele roșii din sânge: hemoglobina și hematocritul. Când aceste niveluri sunt scăzute, o persoană are anemie.

Intervalele normale pentru hematocrit sunt:

  • 36% până la 48% pentru femei
  • 41% până la 54% pentru bărbați

Intervalele normale pentru hemoglobină sunt:

  • 12,0 g/dL până la 15,5 g/dL pentru femele
  • 13,5 g/dL până la 17,5 g/dL pentru bărbați

Nou-născuții și copiii, în funcție de vârstă, au valori diferite ale hemoglobinei și hematocritului față de adulți.

Ce cauzează anemia feriprivă și cine o face?

Nivelurile scăzute de fier din organism provoacă anemie cu deficit de fier (IDA). Nivelurile scăzute de fier se pot întâlni dacă cineva:

  • Nu ia suficient fier prin dieta lor
  • Este incapabil să absoarbă fierul pe care îl mănâncă
  • Pierde sânge, de exemplu, în timpul unei intervenții chirurgicale, menstruații abundente sau donări frecvente de sânge

Anemia cu deficit de fier este mai frecventă la persoanele care:

  • Au menstruație
  • Sunt însărcinate sau alăptează
  • Aleg o dietă vegetariană sau vegană strictă
  • Au o dietă săracă în alimente bogate în fier
  • Au cancer la esofag, stomac, intestin subțire sau colon
  • Au ulcer peptic
  • Au boala celiacă sau Crohn
  • Au fost operate de bypass gastric
  • Iau anumite medicamente pe termen lung, cum ar fi tetraciclina, antiacidele sau ibuprofenul
  • Au suferit o intervenție chirurgicală intestinală când erau sugari sau copii

Anemia cu deficit de fier (IDA)  se poate întâlni și la sugari și copii. Sugarii născuți prematur sunt expuși riscului de IDA. Transferul de fier prin placenta are loc în al treilea trimestru de sarcină, astfel încât bebelușii născuți prematur pierd oportunitatea de a-și construi depozite de fier. De asemenea, bebelușii prematuri au nevoie de mai mult fier, deoarece au perioade de „recuperare din urmă” după naștere.

Copiii care beau mai mult de 400 ml. până la 700 ml. pe zi de lapte de vacă pe zi prezintă, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta IDA. Acest lucru se întâmplă deoarece laptele de vacă:

  • Poate provoca iritații ale tractului gastrointestinal, ceea ce provoacă sângerare
  • Interferează cu absorbția fierului din alte alimente

Care sunt semnele și simptomele anemiei cu deficit de fier?

Majoritatea persoanelor cu anemie cu deficit de fier au simptome puține sau deloc, dar unii oameni raportează simptome moderate sau chiar severe. Mulți oameni raportează:

  • Ameţeală
  • Dificultăți de respirație
  • Crampe la picioare
  • Palpitații sau bătăi rapide ale inimii
  • Pofta de a mesteca gheata
  • Dificultate la înghițirea alimentelor solide
  • Probleme de concentrare
  • Senzație de oboseală
  • Dureri de cap, mai ales cu exerciții fizice

Uneori, un medic poate vedea schimbări în sănătatea fizică a unei persoane atunci când persoana are anemie cu deficit de fier (IDA). Aceste modificări sau semne includ:

  • Paloarea
  • Crăpături la colțurile gurii
  • limbă dureroasă sau netedă
  • Unghii fragile sau căderea părului
  • Agravarea problemelor cardiace sau pulmonare
  • Rareori, pseudotumor cerebri, o afecțiune a cantităților mari de lichid cefalorahidian în creier

Cum se tratează anemia cu deficit de fier?

Tratarea IDA este simplă. Medicii vor prescrie suplimente orale de fier. Există multe tipuri de suplimente de fier, dar cele mai frecvent prescrise suplimente sunt:

  • Hifroxid de fer
  • Gluconat feros
  • Fumarat feros
  • Sulfat de fier

În unele cazuri, medicii vor prescrie fier intravenos, dar acesta este rezervat cazurilor severe de IDA sau în situațiile în care o persoană nu poate lua fier pe cale orală.

Răspunsul la terapia cu fier poate fi observat în doar două săptămâni. Dar majoritatea oamenilor vor trebui să continue să ia suplimente de fier timp de câteva săptămâni sau chiar câteva luni. Medicul va monitoriza răspunsul unei persoane la suplimentele de fier prin analize de sânge. Odată ce nivelurile s-au normalizat, oamenii pot înceta să mai ia suplimente de fier.

Cum să iei suplimente de fier

Suplimentele orale de fier trebuie luate pe stomacul gol, dacă este posibil, deoarece există substanțe în alimente care pot afecta absorbția. Persoanele care iau antiacide sau inhibitori ai pompei de protoni ar trebui să ia suplimente de fier fie cu 2 ore înainte, fie cu 4 ore după administrarea acestor medicamente, deoarece pot interfera cu absorbția fierului. Alte medicamente care pot interfera cu absorbția fierului includ levotiroxina și levodopa.

Unele alimente pot interfera cu absorbția fierului. Fierul nu trebuie luat cu lapte, suplimente de calciu, ouă, fibre, ceai sau cafea. Există câteva date care susțin ideea că sucul de portocale poate crește absorbția fierului, așa că este o idee bună să ieri suplimente de fier cu un pahar de suc de portocale. Suplimentele de fier sunt de obicei luate o dată la două zile. Unii oameni preferă suplimentele zilnice de fier pentru a-i ajuta să-și amintească să-și ia tratamentul.

Efectele secundare ale suplimentelor cu fier

Efectele secundare ale suplimentării orale cu fier includ:

  • Disconfort abdominal
  • Greaţă
  • Diaree
  • Constipație
  • Scaune negre, verzi sau gudron

Luarea prea mult fier poate provoca efecte adverse ușoare până la severe - de la tulburări gastrice și greață până la insuficiență de organe multisistemice, convulsii și chiar deces. Trebuie să iei întotdeauna suplimente de fier așa cum ţi-a prescris medicul. În plus, este indicat să discuţi cu acesta dacă ai reacții adverse de la acestea.

Au fost raportate supradoze fatale de fier la copii din cauza toxicităţii. Prin urmare, suplimentele de fier ar trebui păstrate în siguranță, astfel încât copiii să nu le poată pune mâna pe ele.

Luarea de fier poate reduce, de asemenea, absorbția de zinc, iar acest lucru poate fi monitorizat de un medic.

Rolul alimentelor bogate în fier

Deși alimentele bogate în fier nu sunt de obicei suficiente pentru a trata IDA, ele pot ajuta la prevenirea IDA. Alimentele bogate în fier includ atât alimente de origine animală, cât și alimente de origine vegetală, dar fierul din alimentele de origine animală este absorbit mai bine de intestin.

Exemple de alimente bogate în fier includ

  • Carne (în special organele, cum ar fi ficatul)
  • Ouă
  • Fructe de mare
  • Stafide
  • Prune uscate
  • Spanac
  • Broccoli
  • Fasole și linte

Multe tipuri de pâine și cereale sunt îmbogățite cu fier, inclusiv pâine albă îmbogățită, pâine integrală și cereale de ovăz.

Ce se întâmplă când anemia cu deficit de fier nu este tratată?

Deoarece fierul joacă un rol major în multe procese metabolice ale organismului, consecințele deficienței de fier pot fi variate și includ:

  • Înrăutățirea bolilor de inimă
  • Risc crescut de infecție
  • Complicații în timpul sarcinii
  • Dificultăți fizice și cognitive la copii
  • Sindromul picioarelor nelinistite

Când trebuie să soliciţi ajutor de urgență?

Majoritatea persoanelor cu anemie prin deficit de fier au foarte puține simptome sau deloc. Oricine are un debut brusc al simptomelor de anemie sau simptome severe de anemie ar trebui să primească imediat ajutor de urgență. Dacă ai bătăi foarte rapide ale inimii, amețeli severe, leșin, sângerare anormală, dureri în piept sau dificultăți de respirație, solicită imediat asistență medicală.

De reținut privind anemia cu deficit de fier!

Anemia cu deficit de fier este o afecțiune frecventă. Pentru unii oameni, poate fi prevenită asigurându-vă că consumați o dietă bogată în fier. Anemia feriprivă netratată poate avea consecințe semnificative asupra sănătății, dar aceste cazuri sunt rare, deoarece anemia feriprivă poate fi tratată cu ușurință cu suplimente orale de fier.

 

anemia-cu-deficit-de-fier-cauze-simptome-tratament.jpg

Vitamina C: Rolul în organism, beneficii, surse alimentare și cum te ajută Optimerix să găsești suplimente cu vitamina C

Vitamina C: Rolul în organism, beneficii, surse alimentare și cum te ajută Optimerix să găsești suplimente cu vitamina C

Vitamina C deţine un rol extrem de important pentru organismul nostru. Aşadar, îţi oferim cele mai importante informaţii despre acest nutrient: ce beneficii şi ce rol are, din ce surse alimentare îl putem lua şi cum cum te poate ajuta aplicaţia Optimerix să găseşti cele mai convenabile suplimente cu vitamina C! 

Recomandările cheie ale vitaminei C

  • Vitamina C susține sistemul imunitar și ajută la sănătatea articulațiilor și a pielii.
  • Persoanele care primesc suficientă vitamina C pot avea răceli mai scurte. Dar vitamina C nu vă împiedică să vă îmbolnăviți.
  • Mega-dozele de vitamina C nu vă vor împiedica să vă îmbolnăviți și pot provoca reacții adverse neplăcute.

Ce este vitamina C?

Vitamina C, cunoscută și sub numele de acid ascorbic, un micronutrient solubil în apă care se găsește în unele alimente, joacă mai multe roluri importante în organism, printre care:

  • Păstrarea celulelor în siguranță împotriva daunelor radicalilor liberi
  • Ajută la reglarea răspunsului inflamator natural al organismului
  • Construirea de colagen, care menține articulațiile și pielea sănătoasă
  • Creșterea absorbției de fier din alimente
  • Neingerarea suficientă a vitaminei C poate duce la scorbut, o afecțiune medicală gravă care provoacă slăbiciune și sângerare.

Știați că: Deoarece vitamina C este o substanță chimică naturală care provine din glucoză și fiind foarte asemănătoare cu aceasta, glucometrele pot arăta valori greșite, mai mari, ale glicemiei în cazul persoanelor care iau suplimente. 

Vitamina C: surse și suplimente

Majoritatea oamenilor primesc suficientă vitamina C în dieta lor. Sursele naturale de vitamina C includ:

  • Guava
  • Papaya
  • Citrice (portocale, mandarine, grapefruit, pomelo, lime, lămâie)
  • Kiwi
  • Mango
  • Căpșune
  • Pepene galben
  • Ardei roșii și verzi
  • Roșii
  • Broccoli

Suplimentele de vitamina C sunt vândute sub formă de pastile, tablete și alte forme pe care le luați pe cale orală. Vitamina C este numită și acid ascorbic, așa că suplimentele pot fi vândute sub acest nume.

Dozarea suplimentului de vitamina C

Dozarea suplimentului poate varia, dar doza recomandată de vitamina C pentru adulți este de 75 mg până la 90 mg pe zi, în funcție de dimensiunea corpului. Copiii și adolescenții au nevoie, de obicei, de mai puțină vitamina C în fiecare zi decât adulții, din cauza dimensiunii corporale mai mici.

Unii oameni ar putea avea nevoie de mai multă vitamina C, și anume:

  • Femeile însărcinate sau care alăptează
  • Fumătorii
  • Pacienții cu afecțiuni medicale care afectează intestinul subțire.

Utilizări frecvente pentru suplimentele de vitamina C

Suplimentele cu vitamina C sunt importante pentru persoanele care nu primesc suficientă vitamina C în dieta lor sau care nu absorb suficientă vitamina C din alimente. Acestea includ persoane care:

  • au malabsorbție intestinală din cauza bolilor inflamatorii intestinale,
  • sunt subnutrite,
  • cei care au diete limitate din cauza accesului la alimente sau a unor afecțiuni medicale precum autismul

Suplimentele de vitamina C pot ajuta, de asemenea:

  • la scurtarea simptomelor de răceli comune, inclusiv covid
  • la prevenirea agravării degenerescenței maculare
  • diabet
  • hipertensiune arterială
  • alergii
  • inflamații

Cu toate acestea, suplimentele de vitamina C nu par a fi foarte eficiente în prevenirea:

  • cancerului
  • accidentului vascular cerebral
  • cataractei
  • degenerescenței maculare
  • bolilor virale

Studiile din spatele vitaminei C

Unul dintre cele mai populare motive pentru a folosi vitamina C este combaterea bolilor de mai sus, dar și în stres, traume, intervenții chirurgicale, pentru fumători, pentru cei care trăiesc în mediu extrem de poluat.

Unele studii au arătat că persoanele care primesc 200 mg de vitamina C în fiecare zi pot trece peste răceală mai repede decât cei care primesc mai puțină vitamina C.  Administrarea de vitamina C nu vă împiedică să vă îmbolnăviți în primul rând. Dacă luați vitamina C odată ce vă îmbolnăviți nu vă ajută să vă îmbunătățiți starea mai repede. Cu toate acestea, cercetătorii se grăbesc să sublinieze că suplimentele de vitamina C pot ajuta de la caz la caz atunci când vine vorba de răceli.

Multe studii au analizat, de asemenea, dacă suplimentele de vitamina C pot preveni cancerul. Cu toate acestea, câteva studii mari nu au arătat niciun beneficiu.

Persoanele care primesc mai multă vitamina C în dieta lor sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta boli cardiovasculare. Dar, oamenii de știință nu sunt siguri dacă acest lucru se datorează vitaminei C sau altceva din dietele acestor oameni sau din alte obiceiuri influențează acest lucru. Studii ample la participanții de sex masculin au arătat că suplimentele de vitamina C nu au prevenit bolile cardiovasculare precum accidentele vasculare cerebrale.

În cele din urmă, cercetările arată că suplimentele de vitamina C nu previn degenerarea maculară sau cataracta, dar persoanele care aveau deja degenerescență maculară și au luat suplimente de vitamina C au avut simptome mai puțin severe.

Interacțiuni cu suplimentele de vitamina C

Ca toate medicamentele și suplimentele de vitamina C au câteva potențiale interacțiuni medicamentoase. Severitatea acestor interacțiuni depinde de modul în care luați medicamentul (pe gură sau ca injecție) și de doza dumneavoastră.

Vitamina C poate interacționa cu:

  • Anumite medicamente pentru tulburarea de deficit de atenție-hiperactivitate (ADHD), cum ar fi Adderall (săruri de amfetamine) și Vyvanse (lisdexamfetamina)
  • Anumite medicamente pentru cancer, cum ar fi gemcitabina (Gemzar) și bortezomib (Velcade)
  • Hidroxid de aluminiu
  • Suplimente de cupru
  • Ciclosporină (Sandimmune)
  • Deferoxamină
  • Medicamente care conțin estrogeni, cum ar fi anumite pilule contraceptive
  • Simvastatina (FloLipid, Zocor)
  • Warfarină (Coumadin)

Efecte secundare ale suplimentului cu vitamina C

Când sunt utilizate în dozele recomandate, suplimentele de vitamina C fără prescripție medicală (OTC) nu au multe efecte secundare. 

Dar atunci când vitamina C este luată în doze mari sau este injectată în organism de un profesionist din domeniul sănătății, efectele secundare sunt mai probabile. Acestea includ:

  • Greață și vărsături
  • Crampe stomacale
  • Înroșirea feței
  • Dureri de cap
  • Ameţeală

Siguranța suplimentelor de vitamina C

Dozele mari de vitamina C pot fi riscante. Adulții nu ar trebui să primească niciodată mai mult de 2.000 mg (2 g) de vitamina C pe zi din toate sursele. Aceasta include suplimente de vitamina C și vitamina C din dieta dumneavoastră. Cantitățile maxime sunt mai mici pentru copii, dar cantitatea specifică variază în funcție de vârstă.

Dacă luați prea multă vitamina C, este posibil să dezvoltați simptome precum diaree, greață severă și alte probleme legate de stomac.

De asemenea, anumiți oameni nu ar trebui să ia deloc suplimente de vitamina C, cum ar fi:

  • Persoanele cu talasemie: Talasemia este o tulburare a sângelui care provoacă anemie.
  • Persoanele cu deficit de glucoză-6-fosfat dehidrogenază (G6PD): deficiența de G6PD este o tulburare a sângelui în care celulele roșii din sânge sunt descompuse mai ușor.
  • Persoanele cu drepanocitoză: Boala celulelor în seceră este atunci când celulele roșii din sânge au formă de semilună, astfel încât mai puțin oxigen este transportat în întregul corp.
  • Persoanele cu supraîncărcare cu fier: supraîncărcarea cu fier (hemocromatoză) este atunci când există prea mult fier în corpul tău.

Cu toate acestea, suplimentele de vitamina C sunt sigure pentru femeile însărcinate sau care alăptează.

Întrebări frecvente

Vitamina C poate provoca probleme urinare?

În general, vitamina C nu provoacă probleme urinare, dar persoanele cu antecedente de pietre la rinichi din oxalat ar trebui să fie atenți la aportul de vitamina C. Studiile arată că suplimentele de vitamina C pot agrava aceste tipuri de pietre la rinichi.

Care este cea mai bună formă de vitamina C?

Vitamina C este disponibilă în multe forme, inclusiv suplimente compuse. Studiile mai vechi au arătat că organismul absoarbe acidul ascorbic și vitaminele compuse în mod egal. Deci, acidul ascorbic simplu este probabil la fel de eficient ca produsele combinate, care sunt de obicei mai scumpe.

Cum te ajută Optimerix să găsești suplimente cu vitamina C

Dacă mergem în aplicația Optimerix (link: https://optimerix.ro/) la fluxul "retetă simplă" și căutăm acidum ascorbicum sau vitamina C aplicația returnează o sumedenie de produse care conțin vitamina C, dar nu toate sunt OTC-uri (se poate alege de pe butonul filtrează forma de prescriere unde avem variantele OTC, P-6L, P-RF, PR, iar aceste prescurtări dacă nu stiți ce înseamnă le aveți explicate dacă mergeți la butonul "Ajutor" din interfața principală a aplicației).

Cu ajutorul tab-ului "Filtrează" avem posibilitatea să alegem din "Substanța Activă" varianta de acidum ascorbicum simplu, necombinat cu alte produse (și aici avem OTC-uri și medicamente pe bază de rețetă la diverse concentrații şi forme farmaceutice). Există tot felul de combinații de "ferrosi sulfas+acidum ascorbicum", "rutosidum+acidum ascorbicum", sub diferite forme farmaceutice și concentrații (compr, compr effervescente, compr masticabile, compr filmate, sol inj, sol inj/perf, etc). Toate acestea vă ajută să știți ce produse există pe piață, în funcție de ce afecțiune aveți, să vedeți prospectul produsului, modul de ambalare, iar dacă produsul intră în categoria "medicament", adică cu rețetă de la medic, puteți da click pe el și în dreptul prețului veți vedea că aplicația vă arată prețul maxim per cutie si co-plata pe lista A de medicamente compensate dacă veți obţine o rețetă de la medic. 

Aplicația are și butonul de „ordonează după” (cel mai ieftin, cel mai scump, relevanță) și foarte important, dacă alegeți ordonarea după "cel mai ieftin", Optimerix ordonează produsele în funcție de prețul per pastilă, nu per cutie, lucru care vă ajută să vedeți într-adevăr care este cel mai ieftin produs. 

Într-o etapă foarte apropiată, când o să se listeze cât mai multe farmacii în aplicație și își vor prezenta ofertele comerciale vor fi prezente și prețurile la OTC-uri în fiecare farmacie și aveți șansa să câștigați și cupoane de reducere atât la rețete cât și la vânzare liberă dacă vă prezentați cu ele în farmacii. 

Instalează acum aplicaţia Optimerix din Google Play sau AppStore pentru a beneficia de toate avantajele prezentate mai sus!

image

Importanța siguranței solare

Importanța siguranței solare

În aceste luni calde de vară, este important să ținem cont de siguranța solară. Indiferent dacă îți dai seama sau nu, oricând ești în aer liber, soarele poate avea efecte negative asupra pielii și sănătății tale. Află informaţii importante privind siguranța pielii tale când stai la soare și cum să rămâi sănătos în această vară!

Soarele aduce vreme grozavă, vacanțe de vară promițătoare și un plus de vitamina D. Dar tot acel soare nu este întotdeauna bun pentru pielea și sănătatea ta. Expunerea prea multă la lumina soarelui poate duce la arsuri solare, riduri nedorite mai târziu în viață și chiar cancer de piele. Pentru a preveni daunele cauzate de soare, este important să iei măsuri proactive. Aplicarea protecției solare și evitarea razelor la soare sunt doar câteva exemple de modalități de a te proteja.

De ce este importantă siguranța solară?

Timpul necesar pentru ca o arsură solară să se dezvolte depinde de tipul de piele, de momentul zilei, de anotimp și de locul expunerii la soare. Razele soarelui conțin radiații ultraviolete (UV) care pot deteriora pielea în doar 15 minute. Deși persoanele cu pielea mai deschisă sunt mai susceptibile de a suferi daune cauzate de soare, persoanele cu tenul mai închis pot fi, de asemenea, expuse riscului de a fi afectate de soare.

Este esențial să te protejezi de soare, deoarece expunerea la UV poate provoca daune pe termen lung pielii și crește riscul de cancer de piele. 

Alte riscuri ale expunerii excesive la soare includ:

  • Insolație și deshidratare
  • Defalcarea colagenului care duce la riduri și linii fine
  • Leziuni oculare sub formă de cataractă și arsuri corneene

Folosește protecție solară pentru a te proteja

Crema solară este un element esențial al protecției solare, dar nu este suficientă singură. Cea mai frecventă greșeală a oamenilor în ceea ce privește crema de protecție solară este că nu aleg numărul SPF potrivit. Un SPF mai mare oferă mai multă protecție prin filtrarea mai multor raze UVB de la soare.

O protecție solară SPF 15 va bloca 93% din razele UVB de la soare, în timp ce o protecție solară SPF 30 va bloca 97% din razele UVB de la soare. Dacă utilizați o protecție solară SPF 50, te poți aştepta să filtrați aproximativ 98% din razele UVB de la soare. Potențialul de blocare al protecției solare începe să se limiteze la SPF-uri mai mari, cum ar fi SPF 70 și 100.

Niciun produs de protecție solară nu te va proteja la infinit. În general, se recomandă să aplici din nou protecție solară la fiecare două ore, mai ales dacă eşti activ sau dacă intri în apă şi te uzi.

Planifică ziua în funcție de intensitatea soarelui

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, soarele este cel mai puternic între 10 a.m. și 4 p.m. ora de vară, așa că este cel mai probabil să suferi arsuri în aceste ore dacă sunteți în aer liber.

Planificați activități pentru dimineața devreme sau seara, când soarele nu va fi la fel de intens și evită activitățile în aer liber în mijlocul zilei.

Indicele UV măsoară intensitatea radiației UV a soarelui. Este mai mare în zilele însorite și mai scăzută în zilele înnorate, dar poate fi totuși ridicat şi în zilele cu nori.. Nu lăsa un cer înnorat să te ispitească să rămâi prea mult timp afară, deoarece norii pot permite razelor UV să treacă.

Alte sfaturi pentru a vă proteja de soare

Pe lângă crema de protecție solară, există și alte modalități de a te proteja de soare și a limita cantitatea de soare la care eşti expus. Iată și alte sfaturi de protecție solară pe care le poţi urma:

  • Poartă îmbrăcăminte de protecție, cum ar fi mâneci lungi și o pălărie.
  • Protejează-ţi ochii de soare cu o pereche bună de ochelari de soare.
  • Încearcă să te asiguri că stai  la umbră atunci când soarele este cel mai puternic. Momentele critice pentru a fi atent la soare includ dimineața târziu și după-amiaza, precum și în weekend și vacanțe, când este posibil să fiți afară pentru perioade lungi.
  • Urmăreşte leziunile pielii și semnele cancerului de piele, cum ar fi pete noi sau răni care nu se vindecă și modificări ale culorii sau mărimii alunițelor existente.

Concluzie

Dacă pleci pentru o zi în vacanță la soare, mai ales în timpul verii, vei dori să te asiguri că eşti protejat de soare. Respectarea acestor sfaturi de siguranță la soare te poate ajuta să ai grijă de pielea ta și de sănătatea generală. Dacă suferi de probleme de sănătate legate de soare și ai nevoie de medicamente pe bază de rețetă, Optimerix vă poate economisi până la 90% reducere la medicamentele de marcă și generice. Iată cum funcţionează aplicaţia Optimerix! 

 

importanta-sigurantei-solare.jpg
Showing 10 items per page