Durerea cronică este o problemă de sănătate care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Aceasta poate fi provocată de o serie de afecțiuni, cum ar fi artrita, migrenele sau problemele de spate. Din păcate, durerea cronică poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții și poate afecta capacitatea de a lucra sau de a participa la activități sociale.

Durerea cronică poate afecta orice parte a corpului

Durerea cronică este o formă de durere care persistă timp de cel puțin trei luni sau chiar mai mult și poate afecta orice parte a corpului și poate fi de natură constantă sau intermitentă.

De obicei, durerea cronică este diferită de durerea acută, care apare brusc și este de obicei legată de o leziune sau de o afecțiune medicală specifică. Durerea cronică poate fi mult mai dificilă de gestionat, deoarece este persistentă și poate afecta calitatea vieții cuiva.

Cum gestionăm durerea cronică

Iată cum poți gestiona într-un mod eficient durerea cronică!

Identificarea cauzei: Primul pas în gestionarea durerii cronice este identificarea cauzei. În funcție de simptomele tale, medicul tău poate recomanda teste și evaluări suplimentare pentru a determina cauza exactă a durerii. În unele cazuri, poate fi necesară intervenția chirurgicală, în timp ce în alte cazuri poate fi necesară terapia fizică sau alte forme de terapie.

Utilizarea medicamentelor: Medicamentele pot fi utile în gestionarea durerii cronice. Medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofenul, pot fi utile în reducerea inflamației și a durerii asociate cu afecțiunile cum ar fi artrita. Medicamentele pentru durere, cum ar fi acetaminofenul sau opioidii, pot fi prescrise pentru a ajuta la ameliorarea durerii severe.

Terapia fizică: Terapia fizică poate fi o modalitate eficientă de a gestiona durerea cronică. Aceasta poate include exerciții de întindere, exerciții de fortificare și terapie prin masaj. Terapia fizică poate ajuta la îmbunătățirea mobilității și a flexibilității, precum și la reducerea durerii.

Acupunctura: Acupunctura este o terapie alternativă care implică introducerea de ace subțiri în puncte strategice ale corpului. Aceasta poate fi utilă în reducerea inflamației și a durerii asociate cu afecțiunile cum ar fi artrita și durerile de spate. Înainte de a încerca acupunctura, discutați cu medicul dumneavoastră.

Relaxarea și meditația: Tehnicile de relaxare și meditația pot fi utile în gestionarea stresului și a anxietății, care pot agrava durerea cronică. Exercițiile de respirație, yoga și meditația pot ajuta la îmbunătățirea stării de spirit și la reducerea tensiunii arteriale și a nivelului de cortizol, ceea ce poate ajuta la reducerea durerii.

Schimbarea stilului de viață: Schimbarea stilului de viață poate fi o modalitate eficientă de a gestiona durerea cronică. Exercițiile fizice regulate, o alimentație sănătoasă și menținerea unui somn regulat pot ajuta la îmbunătățirea stării de sănătății.

Este important să discuți cu medicul tău despre orice durere cronică pe care o experimentezi, deoarece aceasta poate fi un simptom al unei afecțiuni medicale. De asemenea, medicul te poate ajuta să găsești cele mai bune modalități de gestionare a durerii și îți poate recomanda o serie de tratamente și tehnici pentru a-ți îmbunătățiți calitatea vieții.

În cazul în care medicul tău ți-a recomandat un tratament pentru durerea cronică, aplicația Optimerix te poate ajuta să găsești cele mai accesibile medicamente.

Descarcă gratuit, direct din magazinul de aplicații, sau scanează codul QR cu ajutorul telefonului.

Exsudatul faringian este o procedură medicală utilizată pentru a colecta o probă de mucus și alte lichide din interiorul gâtului. Această probă este utilizată pentru a diagnostica diferite afecțiuni ale căilor respiratorii superioare, cum ar fi infecțiile virale sau bacteriene, alergiile sau cancerul.

Află cum se face exsudatul faringian și tot ceea ce trebuie să știți despre recoltarea acestei probe.

Ce este exsudatul faringian?

Exsudatul faringian este o probă medicală care permite colectarea de mucus și alte lichide din zona faringiană, care sunt apoi trimise pentru analiză în laborator.

Această analiză este utilizată pentru a diagnostica diferite afecțiuni ale căilor respiratorii superioare. De exemplu, această probă poate fi utilizată pentru a detecta bacteriile sau virusurile care cauzează infecții, cum ar fi streptococul sau virusul gripal.

De asemenea, exsudatul faringian poate fi utilizat pentru a diagnostica alergiile sau alte afecțiuni respiratorii.

Printre bolile depistate cu ajutorul unui exsudat faringian se numără:

Infecții bacteriene - Exsudatul faringian poate fi utilizat pentru a detecta bacteriile care cauzează infecții, cum ar fi streptococul sau stafilococul.

Infecții virale - Această probă poate fi utilizată și pentru a diagnostica virusurile care cauzează afecțiuni respiratorii, cum ar fi gripa sau răceala comună.

Alergii - Exsudatul faringian poate fi utilizat pentru a detecta alergiile care cauzează simptome respiratorii, cum ar fi congestia nazală sau tusea.

Afecțiuni respiratorii - Această probă poate fi utilizată pentru a diagnostica afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul sau bronșita.

Cum se face exsudatul?

Exsudatul faringian se recoltează după repaos alimentar si al aportului lichidian de minimum 4 ore și înainte de a ne spăla pe dinți.

Pacientul este așezat pe un scaun cu fața către o sursă de lumină și gâtul în ușoară hiperextenise, iar ceafă sprijinită de spătarul scaunului. Se apasă limba cu o spatulă sterilă și în timp ce pacientul este rugat să pronunțe vocala A cu un tampon steril se șterge peretele posterior faringian mai ales zonele eritematoase și inflamate sau cu depozite purulente. 

Exsudatul faringian este o procedură simplă și nedureroasă, care poate fi efectuată de către un medic sau un asistent medical. 

După recoltarea probei, aceasta va fi trimisă la laborator pentru analiză. Rezultatele vor fi disponibile în general în câteva zile.

Exsudatul faringian este o procedură medicală simplă și nedureroasă utilizată pentru a diagnostica diferite afecțiuni ale căilor respiratorii superioare. Această probă poate fi utilizată pentru a detecta infecții, alergii sau afecțiuni respiratorii.

Dacă ești îngrijorat privind starea ta de sănătate sau de simptomele pe care le ai, contactează medicul de familie pentru a discuta despre necesitatea efectuării unui exsudat faringian.

În cazul în care în urma unui exsudat faringian ai primit o rețetă de la medicul specialist, aplicația Optimerix te poate ajuta să faci economii substanțiale de preț. Iată cât de simplu funcționează!

Vitaminele sunt esențiale pentru buna funcționare a organismului nostru. Acestea joacă un rol crucial în menținerea sănătății și a echilibrului intern al corpului nostru și ajută la prevenirea multor boli și afecțiuni.

Există două tipuri de vitamine: vitaminele hidrosolubile și vitaminele liposolubile. Vitaminele hidrosolubile, cum ar fi vitamina C și vitaminele din complexul B, sunt solubile în apă și sunt absorbite în tractul intestinal. Acestea nu sunt depozitate în organism și trebuie să fie furnizate zilnic prin alimentație sau suplimente. Vitaminele liposolubile, cum ar fi vitamina A, D, E și K, sunt solubile în grăsimi și sunt depozitate în organismul nostru, fiind eliberate atunci când avem nevoie de ele.

Alimentele de primăvară cu cele mai multe vitamine

Primăvara este un anotimp minunat pentru a începe să consumăm alimente proaspete și bogate în vitamine, care ne vor ajuta să ne menținem sănătatea și să ne umplem de energie. Îți oferim o listă cu cele mai bune alimente de primăvară care conțin cele mai multe vitamine.

Ceapa verde

Ceapa verde este o sursă bogată de vitamine și minerale importante pentru sănătate. Printre vitaminele pe care le conține se numără:

Vitamina C: o ceapă verde de mărime medie poate furniza aproximativ 10% din necesarul zilnic de vitamina C a unei persoane adulte.

Vitamina K: ceapa verde este, de asemenea, o sursă bună de vitamina K, care este importantă pentru sănătatea oaselor și a sângelui.

Vitamina A: deși cantitatea de vitamina A din ceapă verde este relativ mică, aceasta poate contribui la menținerea sănătății pielii și la susținerea sănătății sistemului imunitar.

În plus, ceapa verde mai conține și minerale precum calciu, fier, magneziu și potasiu, care sunt importante pentru sănătatea oaselor, a mușchilor și a sistemului nervos.

Salata verde 

Salata verde este o sursă excelentă de vitamine și minerale importante pentru sănătate. Printre vitaminele pe care le conține se numără:

Vitamina C: o cană de salată verde poate furniza aproximativ 12% din necesarul zilnic de vitamina C a unei persoane adulte.

Vitamina K: salata verde este o sursă bună de vitamina K, care este importantă pentru sănătatea oaselor și a sângelui.

Vitamina A: salata verde este o sursă bună de beta-caroten, un precursor al vitaminei A, care este importantă pentru sănătatea pielii și a ochilor.

Salata verde mai conține și minerale precum calciu, fier, magneziu și potasiu, care sunt importante pentru sănătatea oaselor, a mușchilor și a sistemului nervos. 

Citește și Vitamina B12: Ce rol are cobalamina şi cum putem preveni deficitul?

Spanacul 

Spanacul este o sursă foarte bună de vitamine și minerale importante pentru sănătate. Printre vitaminele pe care le conține se numără:

Vitamina A: o cupă de spanac crud poate furniza aproximativ 187% din necesarul zilnic de vitamina A a unei persoane adulte. Vitamina A este importantă pentru sănătatea ochilor și a pielii.

Vitamina C: spanacul este o sursă bună de vitamina C, care este importantă pentru sistemul imunitar și pentru producerea de colagen în corp.

Vitamina K: spanacul este o sursă excelentă de vitamina K, care este importantă pentru sănătatea oaselor și a sângelui.

În plus, spanacul mai conține și alte vitamine importante precum vitamina B6, acid folic și vitamina E. Spanacul este, de asemenea, o sursă bună de minerale precum calciu, fier, magneziu, potasiu și zinc, care sunt importante pentru sănătatea oaselor, a mușchilor și a sistemului nervos. 

Spanacul conține, de asemenea, antioxidanți care pot ajuta la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

Ridichile 

Ridichile sunt o sursă bună de vitamine și minerale importante pentru sănătate. Printre vitaminele pe care le conțin se numără:

Vitamina C: ridichile sunt o sursă bună de vitamina C, care este importantă pentru sistemul imunitar și pentru producerea de colagen în corp.

Vitamina B6: ridichile conțin și vitamina B6, care este importantă pentru metabolismul carbohidraților și proteinelor, precum și pentru sănătatea pielii și a sistemului nervos.

Acid folic: ridichile conțin acid folic, o vitamină importantă în special pentru femeile însărcinate sau care intenționează să rămână însărcinate, deoarece poate ajuta la prevenirea malformațiilor congenitale la făt.

În plus, ridichile mai conțin și minerale precum calciu, fier, magneziu și potasiu.

Usturoiul verde

Usturoiul verde este o sursă bogată de vitamine și minerale importante pentru sănătate. Printre vitaminele pe care le conține se numără:

Vitamina C: usturoiul verde este o sursă bună de vitamina C, care este importantă pentru sistemul imunitar și pentru producerea de colagen în corp.

Vitamina B6: usturoiul verde conține și vitamina B6, care este importantă pentru metabolismul carbohidraților și proteinelor, precum și pentru sănătatea pielii și a sistemului nervos.

Acid folic: usturoiul verde conține acid folic, o vitamină importantă în special pentru femeile însărcinate sau care intenționează să rămână însărcinate, deoarece poate ajuta la prevenirea malformațiilor congenitale la făt.

Usturoiul verde conține, de asemenea, compuși sulfurați și antioxidanți care pot ajuta la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și pot avea efecte benefice pentru sănătatea cardiovasculară.

Dacă suferi de o boală cronică, iar medicul ţi-a recomandat un tratament pe termen lung, aplicația Optimerix te poate ajuta să găsești cele mai convenabile preţuri la medicamente. Aplicația se poate descărca gratuit din Google Play, AppStore și App Gallery.

Primăvara poate fi o perioadă minunată pentru unii dintre noi, dar pentru cei care suferă de anumite boli cronice, acest sezon poate fi dificil. Vă prezentăm, așadar, câteva afecțiuni care se pot agrava o dată cu venirea primăverii!

Iată care sunt bolile care se agravează primăvara!

Primăvara este sezonul alergiilor, cauzate de polenul care se împrăștie prin aer. Persoanele care suferă de alergii pot avea primăvară simptome mai severe, precum strănut, ochi iritați, nas înfundat sau tuse.

Astmul poate fi agravat de polenul din aer, precum și de alți alergeni precum praful și acarienii. Persoanele care suferă astm pot experimenta simptome mai grave în timpul primăverii, printre care menționăm dificultăți de respirație, tuse și respirație grea.

Rinitele sunt similare cu alergiile, însă acestea reprezintă, de fapt, inflamația mucoasei nazale. Aceasta poate cauza simptome precum nas înfundat, strănut, durere de cap și iritație la nivelul ochilor.

Bronșita este o inflamație a căilor respiratorii, care poate fi agravată primăvara de polenul din aer. Persoanele care suferă bronșită pot experimenta tuse, respirație șuierătoare sau wheezing și dificultăți de respirație.

O alta afecțiuni care se poate agrava primăvara este sinuzita.

Sinuzita este inflamația mucoasei sinusurilor, care poate fi agravată de polenul din aer. Persoanele cu sinuzită pot suferi de dureri de cap, nas înfundat sau episoade repetate de strănut.

Cum previi aceste afecțiuni?

Este important să iei măsuri pentru a te proteja în timpul primăverii, dacă suferi de afecțiunile prezentate mai sus. Se recomandă evitarea expunerii la alergeni, utilizarea unui umidificator în casă și spălarea frecventă a mâinilor, mai ales când te întorci de afară.

Primăvara poate fi o perioadă dificilă pentru persoanele care suferă de anumite boli, deoarece fluctuațiile de temperatură și schimbările meteorologice pot agrava simptomele. Iată câteva sfaturi care v-ar putea ajuta să preveniți agravarea bolilor în timpul primăverii:

• Respectă un regim alimentar echilibrat: O dietă echilibrată și sănătoasă poate ajuta la menținerea stării de sănătate și la prevenirea agravării afecțiunilor menționate mai sus. Încearcă să consumi alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele și legumele proaspete, proteinele slabe și cerealele integrale.
• Hidratează-te corect: În timpul primăverii, creșterea temperaturii poate duce la deshidratare, ceea ce poate agrava simptomele anumitor boli. Asigură-te, prin urmare, că bei suficientă!
• Evită expunerea la alergeni: Pentru persoanele cu alergii sezoniere, primăvara poate fi o perioadă dificilă, deoarece polenul și alte alergeni sunt prezente în aer. Evită expunerea la acești alergeni cât de mult posibil, folosind filtre de aer în casă sau rămânând în interior în zilele cu niveluri ridicate de polen.
• Fă exerciții fizice în fiecare zi: Activitatea fizică poate ajuta la menținerea stării de sănătate și la prevenirea agravării bolilor. Încearcă să faci cel puțin 30 de minute de exerciții fizice în fiecare zi.
• Urmează-ți planul de tratament: Dacă suferi de o boală cronică, cum ar fi astmul, este important să urmezi planul de tratament stabilit de medicul dumneavoastră pentru a preveni agravarea simptomelor în timpul primăverii.
• Fi atent la semnele de agravare a bolii: Fii atent la semnele de agravare a bolii și solicită ajutor medical imediat dacă observi orice schimbare în starea ta de sănătate.

 

În cazul în care suferi de una dintre afecțiunile care se pot agrava primăvara, iar medicul tău ți-a prescris o rețetă, aplicația Optimerix te ajută să găsești cele mai ieftine medicamente. Iată cum funcționează aceasta și ce avantaje îți poate aduce!

Antiviralele orale sunt molecule care blochează activitatea și înmulțirea virusurilor. Aceste medicamente trebuie administrate cât mai repede posibil după infectare, înainte ca virusul să cauzeze leziuni țesuturilor și organelor interne.

Medicamentele antivirale împiedică virusurilor să se reproducă în organismul uman sau reduc capacitatea acestora de a se răspândi. Unele medicamente antivirale funcționează prin blocarea sintezei ADN-ului virusului, în timp ce altele blochează alte etape esențiale ale ciclului de viață al virusului, cum ar fi eliberarea din celula gazdă.

Eficacitatea medicamentelor antivirale variază în funcție de tipul de virus și de mecanismul prin care acesta afectează organismul uman. De exemplu, unele virusuri, cum ar fi virusul HIV, sunt mai dificil de tratat decât altele, întrucât au capacitatea de a se modifica rapid, astfel încât să devină rezistenți la medicamente antivirale.

Este important de menționat că, în unele cazuri, medicamentele antivirale pot fi mai eficiente atunci când sunt administrate în stadii timpurii ale infecției virale. De aceea, este important să se consulte un medic în cazul în care se suspectează o infecție virală, pentru a se determina cel mai bun tratament.

Tipuri de medicamente antivirale

Există mai multe tipuri de medicamente antivirale. Printre cele mai cunoscute se numără:

Analogii nucleozidici: acestea sunt medicamente antivirale care se opresc la nivelul ADN-ului virusului și împiedică reproducția acestuia. De exemplu, aciclovirul este un medicament antiviral utilizat pentru tratarea herpesului.

Inhibitori de protează: este vorba de sunt medicamente antivirale care blochează activitatea unei enzime numite protează, care este necesară pentru replicarea virusurilor.

Inhibitori de neuraminidază: acestea sunt medicamente antivirale utilizate pentru tratarea gripelor și a altor infecții respiratorii virale. Inhibitori de neuraminidaza blochează o enzimă virusului care este necesară pentru eliberarea virusului din celula gazdă astfel încât să se răspândească la alte celule.

Inhibitori de integrază: este vorba medicamente antivirale care blochează activitatea unei enzime numite integrază, care este necesară pentru integrarea ADN-ului virusului în cromozomii celulelor gazdă.

Interferonul: acestea sunt proteine produse de organismul uman care ajută la combaterea infecțiilor virale. Unele medicamente antivirale conțin interferon sintetici care ajută la stimularea sistemului imunitar împotriva virusurilor.

Eficacitatea antiviralelor

Eficacitatea unui medicament antiviral specific poate varia în funcție de tipul de virus și de mecanismul prin care acesta afectează organismul uman. De aceea, este important să se consulte un medic în cazul în care se suspectează o infecție virală, pentru a se determina cel mai bun tratament.

Pacienții trebuie să discute cu medicul dacă sunt eligibili pentru tratamentul antiviral oral. Doar în urma deciziei acestuia se pot administra antivirale orale. 

Dacă medicul tău ți-a recomandat un antiviral, aplicația Optimerix te poate ajuta să găsești tratamentul optim pentru tine în ceea ce privește prețul pe care îl plătești la farmacie. 

 

Aplicația se poate descărca gratuit din Google Play, AppStore și App Gallery.

 

Iată cum funcționează aplicația Optimerix!

1. Creezi rapid un cont

2. Scanezi codul rețetei tale sau introduci manual denumirea medicamentului

3. Compari prețurile și estimezi costul total al tratamentului

4. Rezervi în farmacie

5. Mergi în farmacie pregătit și plătești cel mai bun preț pentru rețeta ta

Meteorologii au anunțat temperaturi scăzute pentru perioada următoare, în România, în unele regiuni înregistrându-se până la minus 20 de grade.  Din păcate, pentru pacienții care suferă de anumite afecțiuni, această scădere bruscă a temperaturilor poate avea efecte negative semnificative.

Când temperaturile scad, organismul nostru face eforturi suplimentare ca să își mențină căldura, astfel încât să putem să ne desfășurăm activitățile zilnice fără probleme. Însă, gerul poate agrava anumite boli,  punându-ne în pericol sănătatea.

Bolile care se agravează atunci când este ger

Îți prezentăm lista afecțiunilor care pot fi agravate de frigul de afară și ce trebuie să faci pentru a te proteja în această perioadă.

Astmul

Frigul poate usca și irita traheea și bronhiile, cauzând simptome de astm, cum ar fi respirația șuierătoare sau tusea. De asemenea, schimbările bruște de temperatura pot agrava simptomele de astm la persoanele sensibile.

Frigul poate, de asemenea, reduce nivelul de umiditate din aer, ceea ce poate usca și irită traheea și bronhiile. De asemenea, persoanele cu astm pot fi sensibile la alergeni care devin activi în sezonul rece, cum ar fi mucegaiul.

Artrita

Artrita este o afecțiune inflamatorie care afectează articulațiile și care poate fi agravată de schimbările de temperatură, mai ales când este frig afară.

Frigul poate reduce circulația sangvină la nivelul articulațiilor, cauzând rigiditate și durere. De asemenea, gerul poate agrava inflamația existentă la nivelul articulațiilor, cauzând durere și disconfort.

În plus, persoanele cu artrită pot fi mai sensibile la frig din cauza reducerii nivelului de activitate fizică în sezonul rece. 

Bolile cardiovasculare

Gerul poate cauza creșterea tensiunii arteriale, a frecvenței cardiace și a riscului de atac de cord, mai ales la persoanele cu boli de inimă sau cu antecedente de boli cardiovasculare.

Frigul poate agrava simptomele bolilor cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială sau angina pectorală. Acest lucru se întâmplă întrucât organismul încearcă se adaptează la temperaturile scăzute prin creșterea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac.

Pentru a preveni agravarea bolilor cardiovasculare atunci când este frig, este important să se evite expunerea la temperaturi scăzute, să se poarte haine groase și călduroase și să se mențină o temperatură optimă în interior. De asemenea, persoanele cu boli cardiovasculare ar trebui să evite activitățile intense în frig și să își monitorizeze atent simptomele.

Bolile respiratorii

Bolile respiratorii sunt o problemă întâlnită des în timpul iernii, când virozele și bacteriile se răspândesc mai ușor.

Simptomele de răceală și de gripă pot fi mai puternice atunci când este ger afară, mai ales la persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau la vârstnici.

Pentru a preveni bolile respiratorii, este important să eviți contactul cu persoanele bolnave, să te speli pe mâini de fiecare dată când intri în casă, sa poți mască dacă strănuți sau tușesti. 

Citește și Simptome flurona: Cum se manifestă infecția dublă cauzată de gripă și de COVID-19?

Depresia sezonieră

Depresia sezonieră, cunoscută și sub numele de tulburare afectivă sezonieră (SAD), este o formă de depresie care apare în mod regulat în anumite perioade ale anului, în special în sezonul rece.

Simptomele de depresie sezonieră pot include tristețe, pierderea interesului pentru activitățile plăcute, oboseală, reducerea apetitului și dificultăți de concentrare.

Gerul și zilele scurte de iarnă pot afecta starea de spirit a unor persoane, cauzând simptome de depresie.

Cauzele exacte ale depresiei sezoniere sunt încă necunoscute, dar cercetările sugerează că nivelul scăzut de lumina naturală în sezonul rece poate avea un impact asupra echilibrului hormonilor din organism, cum ar fi serotonină și melatonina, cauzând simptome de depresie.

Ce trebuie să facem pentru a ne proteja?

Este important să ne protejăm împotriva frigului prin îmbrăcăminte adecvată, evitarea expunerii prelungite la temperaturile scăzute, printr-o alimentație sănătoasă și activitate fizică zilnică. În cazul în care simptomele afecțiunii de care suferi se agravează în această perioadă rece este indicat să consultați un medic pentru a primi un tratament adecvat.

Dacă medicul ți-a recomandat o serie de medicamente pentru afecțiunile de care suferi, aplicația Optimerix este alături de tine pentru a găsi cel mai convenabil tratament. 

Cu ajutorul Optimerix, înveți să alegi prețul corect pentru medicamentele tale și să cheltuiești cu până la 90% mai puțin, lună de lună.

Aplicaţia este gratuită și se poate instala din Google Play, AppStore și App Gallery.

 

În această perioadă, medicii s-au confruntat cu mai multe cazuri în care pacienții prezentau o dublă infecție: virusul gripal și COVID-19. Este vorba de flurona, termenul utilizat la începutul anului 2022 de către specialiști pentru a descrie primul caz de infecție simultană cu gripa sezonieră și COVID pe care l-au detectat în Israel.

Astfel, flurona nu este o nouă variantă a COVID, ci doar un termen pentru a descrie dubla infectare. Denumirea flurona vine de la cele două virusuri: flu-gripă și rona-coronavirus.

Simptome flurona

Flurona nu este o variantă mai gravă a îmbolnăvirii, ba chiar uneori simptomele sunt mai ușoare, însă mai multe, fiind o însumare a celor de gripă și de COVID:

• stare generală de rău
• dureri musculare
• dureri articulare
• dureri de cap
• simptomatologie digestivă
• febră și frisoane
• tuse și durere de gât
• nas infundat
• stare de oboseală
• stare de greață și vărsături
• pierderea poftei de mâncare

Evoluţia poate fi imprevizibilă

Vestea proastă este că în cazul flurona, evoluţia poate fi imprevizibilă, iar riscul de complicaţii creşte, în special la persoanele care au peste peste 65 de ani, cele cu boli cronice, persoanele supraponderale şi în cazul copiilor care au sub 5 ani.

Diagnosticare

Simptomele gripei și ale COVID-19 sunt similare, astfel încât nu putem face singuri diferența între cele două boli. În plus, dacă ești infectat cu ambele virusuri poți afla acest lucru doar dacă te testezi pentru gripă și pentru coronavirus.

În primele 48 de ore de la apariția simptomelor se recomandă efectuarea unui test de gripă și a unui test COVID. Dacă ambele sunt pozitive, atunci ești infectat cu flurona.

Persoanele care sunt infectate cu gripă și cu COVID-19 în același timp pot avea o boală mai severă decât persoanele care sunt infectate cu un singur virus. Dacă ești infectat cu flurona în urma testării, medicul de familie sau specialist te poate trata mai rapid pentru această infecție dublă. 

Metodele de prevenție 

Metodele de prevenție în cazul oricărei viroze respiratorii sunt cele recomandate și folosite încă de la începutul pandemiei: 

• spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun
• purtarea măștii medicale în spațiile închise
• adoptarea măsurilor de distanțare socială
• izolarea la domiciliu din momentul diagnosticării, pentru a preveni îmbolnăvirea altor persoane
• vaccinarea, atât împotriva gripei, cât și împotriva COVID-19

Dacă ai fost diagnosticat cu flurona, aplicația Optimerix te poate ajuta să găsește medicamentele prescrise de medic cu cele mai accesibile prețuri. Instalează acum Optimerix din App Store, Google Play sau App Gallery!

Numărul cazurilor de gripă a crescut extrem de mult în România în ultimele săptămâni, însă autoritățile au decis să nu fie încă declarată epidemie pentru că acest lucru ar implica impunerea unor noi restricții. Va fi însă instituită „stare de alertă epidemică”. 

În acest context, îți oferim informații importante despre gripă: cum se ia virusul gripal, cum poți evita îmbolnăvirea și ce poți face pentru a-ți întări sistemul imunitar. 

Gripa, o infecție virală respiratorie acută 

Gripa este o infecție virală respiratorie acută care poate provoca simptome severe și poate duce la complicații grave. Prevenirea gripei prin spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave și vaccinarea împotriva gripei sunt cele mai importante măsuri de prevenire. Tratamentul gripei include odihnă, hidratare și administrarea de medicamente pentru a ameliora simptomele.

Simptome gripă

Simptomele gripei pot include febră, dureri musculare, dureri de cap, tuse, răceală, oboseală și congestie nazală. În cazurile severe, gripa poate duce la complicații cum ar fi bronșită, pneumonie și insuficiență respiratorie. 

Gripa poate fi extrem de periculoasă periculoasă pentru persoanele în vârstă, copiii mici și în cazul oamenilor care suferă de afecțiuni cronic, precum și pentru cei cu sistemul imunitar slăbit.

Cum poți să previi gripa?

Pentru a preveni gripa, se recomandă spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave și vaccinarea antigripală. 

Vaccinul antigripal este disponibil anual și conține anticorpi împotriva virusurilor gripale cele mai frecvente. De asemenea, vaccinarea împotriva gripei poate ajuta la prevenirea îmbolnăvirilor grave și poate reduce riscul de complicații.

Tratament pentru gripă

Tratamentul gripei constă în general în odihnă, hidratare și administrarea de medicamente pentru a ameliora simptomele. Acestea pot include medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul sau acetaminofenul, pentru a scădea febra și a reduce durerea, și medicamente pentru tuse, cum ar fi codeina sau dextrometorfanul.

Citește și Viroza respiratorie la copii: simptome, cauze şi tratament

Cum îți întărești sistemul imunitar pentru a te proteja de gripă

Întărirea sistemului imunitar este esențială pentru a preveni infectarea cu virusul gripal. Așadar, pentru a-ți menține sistemul imunitar sănătos, există o serie de pași pe care îi poți urma: 

1. Încearcă să ai o dietă echilibrată și bogată în nutrienți formată din fructe și legume, cereale integrale, carnea slabă și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.

2. Bea suficientă apă. Hidratarea este esențială pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar.

3. Fă exerciții fizice regulate. Exercițiile fizice regulate ajută la întărirea sistemului imunitar prin creșterea circulației sângelui și prin eliberarea hormonilor care întăresc sistemul imunitar.

4. Dormi suficient. Somnul este important pentru  întărirea sistemului imunitar. Asigurați-vă că dormiți cel puțin 7-9 ore pe noapte.

5. Gestionează-ți stresul. Stresul poate avea un impact negativ asupra sistemului imunitar, așa că este important să învățați cum să-l gestionați. Puteți face acest lucru prin exerciții de respirație profundă, meditație, yoga sau prin activități care vă relaxează.

 

Pentru a afla care sunt medicamentele pentru gripă cu cel mai mic preț, instalează gratuit aplicația Optimerix din Google Play,  AppStore sau Huawei Gallery App. 

 

Statisticile arată că bolile de inima sunt ucigașul numărul unu în lume și că un atac de cord are loc la fiecare 40 de secunde. ată cum poţi să ştii dacă eşti expus riscului unui atac de cord şi ce modificări ale stilului de viață sunt cele mai importante pentru a preveni un atac de cord!

Recomandări cheie:

• Infarcurile sunt o cauză principală de deces în lume, dar și în țara noastră.
• Există mulți factori de risc pentru un atac de cord și majoritatea oamenilor au cel puțin unul.
• Dacă eşti expus riscului unui atac de cord, există pași pe care îi poţi urma pentru a reduce riscul.

Există mulți factori de risc pentru boli de inimă. Pe unele le poți controla, dar pe altele nu. Vestea bună este că, chiar dacă ai un risc crescut de atac de cord, există acțiuni pe care le poţi face pentru a reduce riscul.

Citeşte mai departe pentru a afla ce riscuri de atac de cord au putea avea și cum îţi poţi menține inima sănătoasă.

Ce este un atac de cord?

Un atac de cord are loc atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat. Într-un atac de cord, acest lucru se întâmplă cel mai adesea atunci când placa, adică un depozit de colesterol gras în artere se rupe și blochează o arteră coronară. Arterele coronare sunt vasele de sânge care înconjoară inima. Acestea furnizează inimii oxigen - și dacă sunt blocate, mușchiul inimii începe să moară.

Un atac de cord poate începe cu simptome ușoare sau disconfort, dar poate apărea și rapid și intens. Cele mai frecvente simptome la care trebuie să fii atent sunt:

• Durere în piept sau constrângere
• Durere în maxilar sau gât sau umeri
• Dificultăți de respirație
• Ameţeală
• Greață sau vărsături

Aproximativ 20% dintre atacurile de cord sunt silențioase, ceea ce înseamnă că nu ai simptome cunoscute de atac de cord și nu ştii că ai avut unul după aceea.

Trebuie să îţi faci griji că vei putea avea un atac de cord?

Mai mult de jumătate dintre adulți au un factor de risc pentru boli de inimă și sunt expuși unui risc crescut de atac de cord. Este posibil să poţi modifica unii factori de risc, cum ar fi fumatul și dieta, dar există și alții pe care nu-i puteți schimba, cum ar fi istoricul familial și vârsta.

Există instrumente și calculatoare care vă ajută să determinați cât de mare este riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral în următorii 10 ani. Dacă eşti îngrijorat, cel mai bine ar fi să discuţi cu medicul despre riscul tău personal.

Factori de risc pentru un atac de cord

Cei mai comuni factori de risc pentru un atac de cord pentru care ai putea face ceva includ:

• Fumatul
• Tensiunea arterială crescută
• Colesterolul ridicat
• Excesul de greutate sau obezitatea
• Diabetul
• Dieta bogată în grăsimi saturate sau trans
• Lipsa de exercițiu fizic
• Consumul intens de alcool

Există și factori de risc pe care nu îi poţi controla cum ar fi:

• Istoricul familial de atacuri de cord
• Vârsta crescută
• Rasa și etnia (negrii nehispanici și adulții albi non-hispanici sunt expuși celui mai mare risc)
• Medicamentele care cresc riscul de atac de cord.

Multe droguri recreative pot afecta negativ inima și pot crește riscul de a face un atac de cord. Chiar și la persoanele tinere, sănătoase, care nu au alți factori de risc pentru boli de inimă, anumite medicamente pot afecta ritmul cardiac și tensiunea arterială. Acestea pot crește riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.

Aceste medicamente includ:

• Cocaina
• Heroina
• Amfetaminele
• Dietilamida acidului lisergic (LSD)
• Extasy
• Cannabis

Ce ar trebui să faci dacă eşti expus riscului unui atac de cord?

Dacă eşti expus riscului unui atac de cord, poţi urma o serie de paş pentru a-ţi reduce riscul. Ateroscleroza începe să dezvolte pe la mijlocul vârstei adulte, dar este posibil să nu ai niciun simptom timp de zeci de ani. De asemenea, este important să ştii că, indiferent de vârsta  sau chiar dacă ai deja boli de inimă cunoscute, nu este prea târziu pentru a face schimbări sănătoase. De fapt, poţi inversa bolile de inimă cu modificări ale stilului de viață.

Iată ce puteți face pentru a reduce riscul unui atac de cord:

1. Evaluează-ţi stilul de viață, care include dieta, obiceiurile de exerciții fizice și fumatul.

2. Ia în considerare efectuarea unor teste pentru a vă evalua sănătatea inimii.

3. Controlează condițiile de sănătate, cum ar fi diabetul, colesterolul crescut și tensiunea arterială crescută.

4. Discută cu medicul despre medicamentele care îţi pot reduce riscul de atac de cord, cum ar fi o aspirină sau o statină.

5. Monitorizează-ţi în mod regulat sănătatea inimii.

Modificări ale stilului de viață pentru a preveni un atac de cord

Cele mai importante modificări ale stilului de viață pentru a reduce riscul de atac de cord includ:

• Evitarea fumatului (tutun sau canabis)
• Să ai o greutate normală
• Urmează o dietă sănătoasă pentru inimă
• Fă exerciții fizice regulate
• Evită consumul excesiv de alcool (limitați la mai puțin de 1 până la 2 pahare pe zi)
• Încearcă să dormiți cel puțin 7 ore pe noapte

Chiar dacă ai un risc genetic crescut pentru boli de inimă, schimbarea stilului de viață îţi poate reduce riscul de boli de inimă cu aproape 50%.

Cele mai bune exerciții pentru sănătatea inimii

Cele mai bune exerciții pentru sănătatea inimii vor fi cele care te bucură și le poţi face în mod regulat. Exercițiile fizice sunt foarte importante pentru sănătatea inimii - te ajută să reduci tensiunea arterială, să îţi menții o greutate sănătoasă și să îţi îmbunătăţeşti nivelul de colesterol.

Pentru a reduce riscul de atac de cord, obiectivele privind exerciţiile ar trebui să fie următoarele:

• Exerciții de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos sau grădinăritul, timp de 150 de minute pe săptămână (20 până la 30 de minute pe zi)
• Exerciții de intensitate viguroasă, cum ar fi alergarea sau înotul, timp de 75 de minute pe săptămână (10 până la 20 de minute pe zi)

Dieta sănătoasă pentru inimă

Dieta are un impact mare asupra sănătății inimii. O dietă sănătoasă pentru inimă înseamnă o dietă bogată în:

• Fructe
• Legume
• Fibre
• Cereale integrale
• Grăsimi sănătoase

Alimentele sănătoase pentru inimă includ:

• Nuci
• Leguminoase, precum fasolea și lintea
• Cerealele integrale, cum ar fi orezul brun, quinoa și ovăzul
• Fructe și legume, proaspete sau congelate
• Pește gras, cum ar fi somonul sau păstrăvul
• Produse din soia, cum ar fi edamame și tofu
• Grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline și uleiul de semințe de in

Există anumite alimente pe care ar trebui să le eviţi:

• Carnea roșie
• Carnea procesata
• Mâncarea prăjită
• Grăsimile trans
• Alimente cu zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză

Monitorizarea sănătății inimii

Sănătatea inimii poate fi optimizată prin monitorizare și testare regulată. Dacă ai un risc crescut, poate fi necesar să fii mai proactiv în ceea ce privește testarea și monitorizarea inimii.

Ar fi bine să iei în considerare următoarele:

• Consultă-te cu medicul: fă un control cel puțin o dată pe an pentru a îţi evalua tensiunea arterială și pentru a face teste de laborator. Dacă ai o afecțiune care crește riscul, cum ar fi diabetul, atunci mergi la medic mai des.
• Află ce risc ai pentru un face un atac de cord sau un accident vascular cerebral: dacă este mare, atunci întreabă medicul despre modalitățile de a-l reduce, cum ar fi administrarea de aspirină sau o statină.
• Fă teste de sânge pentru a evalua sănătatea inimii: acestea pot include colesterolul, proteina C reactivă și homocisteină sau chiar teste mai noi, cum ar fi N-oxidul de trimetilamină (TMAO).
• Ia în considerare testele funcției inimii: acestea pot include o electrocardiogramă, ecocardiogramă, test de efort, scanare CT coronariană sau RMN cardiac..
• Monitorizează-ţi sănătatea inimii: poţi face acest lucru acasă folosind un tensiometru.

Concluzii

Atacurile de cord sunt una dintre principalele cauze de deces în lume. Majoritatea oamenilor au cel puțin un factor de risc care le poate crește riscul de a avea un atac de cord. Chiar dacă ai factori de risc pe care nu îi poţi controla - cum ar fi vârsta sau istoricul familial – poţi avea control asupra stilului de viață care îţi poate reduce semnificativ riscul unui atac de cord.

 

 

Deşi au multe în comun, atacurile de cord şi cele de panică sunt afecţiune distincte. Cum să faceți diferența dintre un atac de cord și un atac de panică? Îţi oferim toate informaţiile de care ai nevoie privind simptomele şi tratamentul lor!

Recomandări cheie

• Atacurile de cord și atacurile de panică au multe în comun, dar sunt afecțiuni diferite.
• Unii dintre factorii de risc sunt aceiași.
• Testele medicale te pot ajuta să determinați ce cauzele simptomelor tale.

Este important să obţii asistență medicală de urgență pentru simptome grave, cum ar fi durere în piept sau dificultăți de respirație, chiar dacă crezi că nu este un atac de cord.

Poate fi dificil să faci diferența dintre un atac de panică și un atac de cord, deoarece au multe simptome în comun, și au, de asemenea, factori de risc similari. Unii oameni au mai multe șanse de a avea un atac de cord, în timp ce alții sunt mai susceptibili de a avea atacuri de panică. Vom analiza împreună ce au în comun, ce este diferit și ce trebuie să faci dacă nu eşti sigur de simptomele pe care le ai!

Ce au în comun atacurile de cord și atacurile de panică?

Atacurile de cord și atacurile de panică sunt două afecțiuni foarte diferite care pot părea similare. Acest lucru are la bază faptul că ambele pot provoca simptome precum:

• Dureri în piept
• Dificultăți de respirație
• Greaţă
• Un sentiment de moarte iminentă - un sentiment puternic că ceva îngrozitor este pe cale să se întâmple

În unele cazuri, simptomele pot fi atât de asemănătoare încât poate fi greu de spus dacă ai un atac de panică sau un atac de cord.

Atât atacurile de cord, cât și atacurile de panică pot avea unii dintre aceiași factori de risc. De exemplu, stresul poate provoca atât atacuri de cord, cât și atacuri de panică. Anxietatea este foarte frecventă la persoanele care au atacuri de panică și la persoanele cu anumiți factori de risc pentru un atac de cord, cum ar fi bolile de inimă.

Care sunt diferențele dintre un atac de cord și un atac de panică?

Există câteva diferențe importante între un atac de cord și un atac de panică:

• cauza simptomelor
• durata simptomelor 
• cine este mai predispus să aibă una sau alta

Cauza simptomelor este diferită

Una dintre diferențele majore dintre un atac de cord și un atac de panică este cauza simptomelor sau ceea ce se întâmplă de fapt în corpul tău pentru a declanșa atacul. În timpul unui atac de cord, nu curge suficient sânge către inimă, iar acest lucru încordează mușchiul inimii și poate duce la leziuni permanente. Fluxul sanguin redus provoacă simptome precum durere în piept și dificultăți de respirație și, cu timpul, poate afecta mușchiul inimii. Alte simptome comune ale unui atac de cord includ greață, durere în brațul stâng sau maxilar și amețeli.

Există teste și proceduri medicale care vă pot examina inima pentru a determina dacă ai un atac de cord și dacă mușchiul inimii a fost deteriorat.

Deși simptomele unui atac de panică se pot simți foarte asemănătoare cu un atac de cord, ele nu sunt legate de scăderea fluxului de sânge către inimă. De fapt, fluxul de sânge către inimă poate fi complet normal în timpul unui atac de panică. În schimb, atacurile de panică sunt cauzate de un răspuns exagerat de frică intensă la lucrurile din mediu care în mod normal nu ar provoca acest tip de reacție. Deoarece simptomele nu se datorează scăderii fluxului de sânge către inimă, rezultatele testelor medicale în timpul unui atac de panică sunt de obicei normale.

Durata simptomelor este diferită

O altă diferență importantă între un atac de cord și un atac de panică este cât durează simptomele. Pentru un atac de cord, simptomele durează adesea doar câteva minute până la câteva ore. Durerea în piept de la un atac de cord poate apare și dispare, dar este puțin probabil să apară zi de zi. 

Simptomele atacului de panică, pe de altă parte, durează de obicei aproximativ 10 minute, dar pot apărea de mai multe ori pe zi sau de mai multe zile la rând. Unii oameni se confruntă cu atacuri de panică zilnice; alții au simptome doar de câteva ori pe an.

Ce grupuri de oameni sunt predispuse la atac de cord și atac de panică

Atacurile de cord și atacurile de panică pot afecta pe oricine, la orice vârstă, dar unele modele sunt valabile pentru toată lumea. Bărbații și persoanele în vârstă au mai multe șanse de a avea un atac de cord, în timp ce femeile și persoanele mai tinere sunt mai susceptibile de a avea un atac de panică.

O persoană care are o afecțiune de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia sau tulburarea de stres post-traumatic, are mai multe șanse de a avea atacuri de panică decât cineva care nu prezintă aceste afecțiuni. Este posibil însă să ai atacuri de panică și să suferi și de boli de inimă. La fel, o persoană poate avea un atac de cord din senin, fără a avea niciun factor de risc cunoscut.

Există o modalitate de a face distincția medicală între un atac de cord și un atac de panică?

Profesioniștii din domeniul medical pot folosi uneori teste medicale concepute pentru a verifica inima pentru semne de deteriorare pentru a spune dacă ai avut un atac de cord sau un atac de panică. Aceste teste includ:

• Electrocardiogramă (ECG): un monitor cardiac care examinează ritmul inimii și poate arăta dacă ai avut un atac de cord sau ai avut unul în trecut
• Analize de sânge: testele de sânge pot arăta dovezi ale leziunilor mușchilor inimii
• Ecocardiograma: o ecografie a inimii care analizează cât de bine funcționează mușchiul inimii
• Test de efort: un test de efort care poate arăta cum răspunde inima la stres
• Cateterism cardiac: un test care analizează fluxul de sânge către inimă și care poate arăta dacă există o parte a inimii care nu primește suficient flux sangvin

Dacă cineva are simptomele comune ale unui atac de cord, dar toate aceste teste sunt normale, este probabil că un atac de panică să fi cauzat simptomele.

Poate un atac de panică să provoace un atac de cord?

Deși simptomele unui atac de panică, de obicei, nu se datorează modificărilor fluxului sanguin către inimă, anxietatea îţi poate afecta tensiunea arterială și ritmul cardiac în moduri care cresc șansele de a avea un atac de cord. Acest lucru se datorează faptului că atacurile de panică vă pot crește temporar ritmul cardiac și tensiunea arterială și pot provoca spasme ale vaselor de sânge ale inimii. Aceste modificări temporare cresc stresul asupra inimii, ceea ce poate reduce fluxul de sânge către mușchiul inimii. La cineva cu boli de inimă sau cu factori de risc pentru boli de inimă, aceste modificări ale fluxului sanguin ar putea duce la un atac de cord.

Factorii de risc obișnuiți care ar putea expune pe cineva la riscul unui atac de cord din cauza unui atac de panică sau a unei alte situații stresante includ:

• Hipertensiunea arterială cronică, mai ales dacă nu este controlată
• Colesterolul ridicat
• Fumatul

După cum am menționat mai devreme, unii dintre factorii de risc pentru atacurile de cord și atacurile de panică sunt similari. Unele studii au arătat că persoanele cu atacuri de panică frecvente sau cu o tulburare de panică au mai multe șanse de a avea probleme cardiace. Acest lucru nu înseamnă că atacurile de panică provoacă probleme cardiace. Înseamnă doar că există multă suprapunere între factorii de risc și simptomele ambelor afecțiuni. Persoanele care sunt susceptibile de a avea atacuri de panică sunt, de asemenea, probabil să aibă probleme cu inima și invers.

Ce declanșează un atac de panică?

Nimeni nu știe exact motivul pentru care unii oameni fac atacuri de panică. Un atac de panică are loc atunci când creierul unei persoane are un răspuns anormal la mediul său, iar declanșatorii care provoacă reacția pot fi diferiți pentru diferite persoane.

Factorii declanșatori comuni pentru atacurile de panică includ:

• Stresul
• Fobiile
• Traumele sau stresul post-traumatic
• Vorbitul în public
• Cofeina

Unii oameni fac frecvent atacuri de panică. După ce au suferit mai multe atacuri, acești oameni pot ajunge în cele din urmă să recunoască și să prezică declanșatorii lor. Pentru alții, un atac de panică se poate întâmpla aleatoriu doar o dată sau de două ori, fără un declanșator cunoscut.

Uneori, afecțiunile medicale, medicamentele sau consumul de substanțe pot declanșa atacuri de panică. Condițiile medicale care pot declanșa un atac de panică includ:

• Tiroida hiperactivă
• Nivelul scăzut de zahăr din sânge
• Stresul post traumatic
• Depresia sau altă afecțiune mintală
• Inflamația a urechii interne, numită labirintită
• Tumoare, cunoscută sub numele de feocromocitom, care provoacă creșterea hormonilor de stres în corp

Medicamentele care pot declanșa un atac de panică includ cele utilizate pentru a trata astmul și unele afecțiuni cardiace. La unii oameni, anumite substanțe pot declanșa atacuri de panică. Acestea includ:

• Cofeina
• Alcoolul
• Nicotina
• Medicamentele ilegale

Cum poţi să opreşti  un atac de panică

Dacă îţi dai seama că ai un atac de panică, există câteva lucruri pe care le poţi face. Mai întâi, încearcă să ieșiți din situația care a declanșat atacul. Apoi, respiră lent și adânc și încearcă să te calmezi. Uneori, vorbirea cu un prieten de încredere ajută.

Pentru atacurile de panică repetate sau frecvente meditația și mindfulness te pot ajuta să le faci faţă mai uşor. Mindfulness înseamnă să-ți recunoști reacția fizică și să-ți reamintești că nu există niciun pericol real. 

De asemenea, medicamentele anti-anxietate sau medicamentele care încetinesc ritmul cardiac pot ajuta la scăderea frecvenței atacurilor.

Când ar trebui să mergi la urgență pentru un atac de panică?

Dacă ai dureri în piept sau dificultăți de respirație și aceasta este prima dată când ai aceste simptome ar trebui să mergi imediat la camera de urgență. Simptomele ar putea fi un atac de panică, dar ar putea fi, de asemenea, un semn al mai multor alte probleme medicale grave, cum ar fi un atac de cord, un atac de astm sau un cheag de sânge în plămâni. 

Dacă nu ai avut niciodată un atac de panică, nu este sigur să presupui că aceste simptome provin dintr-un atac de panică. Ar trebui să ai o evaluare medicală urgentă pentru a te asigura că simptomele tale nu provin dintr-o afecțiune care pune viața în pericol.

Dacă ai avut atacuri de panică în trecut, dar simptomele dumneavoastră par diferite sau mai severe, ar trebui să primeşte îngrijiri de urgență. Este posibil ca un atac de panică să ducă la un atac de cord sau la alte probleme grave ale inimii. Evaluarea de urgență ar putea ajuta la determinarea cauzei simptomelor tale, iar medicul tău le poate trata, astfel încât să te simţi bine mai repede.

Cum să tratezi un atac de cord

Un atac de cord este o urgență. Dacă crezi că tu sau cineva din apropiere ați putea avea un atac de cord, sunați imediat la 112. Dacă nu este tratat rapid, un atac de cord poate provoca leziuni cardiace grave, stop cardiac sau deces. Cu cât ajungi mai devreme la spital, cu atât profesioniștii din domeniul medical te pot evalua mai devreme și pot începe tratamentul de salvare, dacă este necesar.

Concluzii

Poate fi dificil să faci diferența dintre un atac de panică și un atac de cord, deoarece multe simptome și factori de risc sunt similare. Uneori, cât de des apar simptomele și cât durează acestea pot sugera care afecțiune este mai probabilă - dar nu întotdeauna. Atacurile de cord tind să fie mai frecvente la bărbați și la persoanele în vârstă, în timp ce atacurile de panică sunt mai frecvente la femei și la tineri, dar ambele se pot întâmpla oricui, la orice vârstă. La unii oameni, atacurile de panică pot duce la un atac de cord, așa că este întotdeauna important să obţii asistență medicală de urgență pentru dureri în piept sau dificultăți de respirație.