Cum poţi să ştii dacă eşti expus riscului unui atac de cord

Statisticile arată că bolile de inima sunt ucigașul numărul unu în lume și că un atac de cord are loc la fiecare 40 de secunde. ată cum poţi să ştii dacă eşti expus riscului unui atac de cord şi ce modificări ale stilului de viață sunt cele mai importante pentru a preveni un atac de cord!

Recomandări cheie:

Infarcurile sunt o cauză principală de deces în lume, dar și în țara noastră.
Există mulți factori de risc pentru un atac de cord și majoritatea oamenilor au cel puțin unul.
Dacă eşti expus riscului unui atac de cord, există pași pe care îi poţi urma pentru a reduce riscul.

Există mulți factori de risc pentru boli de inimă. Pe unele le poți controla, dar pe altele nu. Vestea bună este că, chiar dacă ai un risc crescut de atac de cord, există acțiuni pe care le poţi face pentru a reduce riscul.

Citeşte mai departe pentru a afla ce riscuri de atac de cord au putea avea și cum îţi poţi menține inima sănătoasă.

Ce este un atac de cord?

Un atac de cord are loc atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat. Într-un atac de cord, acest lucru se întâmplă cel mai adesea atunci când placa, adică un depozit de colesterol gras în artere se rupe și blochează o arteră coronară. Arterele coronare sunt vasele de sânge care înconjoară inima. Acestea furnizează inimii oxigen - și dacă sunt blocate, mușchiul inimii începe să moară.

Un atac de cord poate începe cu simptome ușoare sau disconfort, dar poate apărea și rapid și intens. Cele mai frecvente simptome la care trebuie să fii atent sunt:

Durere în piept sau constrângere
Durere în maxilar sau gât sau umeri
Dificultăți de respirație
Ameţeală
Greață sau vărsături

Aproximativ 20% dintre atacurile de cord sunt silențioase, ceea ce înseamnă că nu ai simptome cunoscute de atac de cord și nu ştii că ai avut unul după aceea.

Trebuie să îţi faci griji că vei putea avea un atac de cord?

Mai mult de jumătate dintre adulți au un factor de risc pentru boli de inimă și sunt expuși unui risc crescut de atac de cord. Este posibil să poţi modifica unii factori de risc, cum ar fi fumatul și dieta, dar există și alții pe care nu-i puteți schimba, cum ar fi istoricul familial și vârsta.

Există instrumente și calculatoare care vă ajută să determinați cât de mare este riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral în următorii 10 ani. Dacă eşti îngrijorat, cel mai bine ar fi să discuţi cu medicul despre riscul tău personal.

Factori de risc pentru un atac de cord

Cei mai comuni factori de risc pentru un atac de cord pentru care ai putea face ceva includ:

Fumatul
Tensiunea arterială crescută
Colesterolul ridicat
Excesul de greutate sau obezitatea
Diabetul
Dieta bogată în grăsimi saturate sau trans
Lipsa de exercițiu fizic
Consumul intens de alcool

Există și factori de risc pe care nu îi poţi controla cum ar fi:

Istoricul familial de atacuri de cord
Vârsta crescută
Rasa și etnia (negrii nehispanici și adulții albi non-hispanici sunt expuși celui mai mare risc)
Medicamentele care cresc riscul de atac de cord.

Multe droguri recreative pot afecta negativ inima și pot crește riscul de a face un atac de cord. Chiar și la persoanele tinere, sănătoase, care nu au alți factori de risc pentru boli de inimă, anumite medicamente pot afecta ritmul cardiac și tensiunea arterială. Acestea pot crește riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.

Aceste medicamente includ:

Cocaina
Heroina
Amfetaminele
Dietilamida acidului lisergic (LSD)
Extasy
Cannabis

Ce ar trebui să faci dacă eşti expus riscului unui atac de cord?

Dacă eşti expus riscului unui atac de cord, poţi urma o serie de paş pentru a-ţi reduce riscul. Ateroscleroza începe să dezvolte pe la mijlocul vârstei adulte, dar este posibil să nu ai niciun simptom timp de zeci de ani. De asemenea, este important să ştii că, indiferent de vârsta sau chiar dacă ai deja boli de inimă cunoscute, nu este prea târziu pentru a face schimbări sănătoase. De fapt, poţi inversa bolile de inimă cu modificări ale stilului de viață.

Iată ce puteți face pentru a reduce riscul unui atac de cord:

1. Evaluează-ţi stilul de viață, care include dieta, obiceiurile de exerciții fizice și fumatul.

2. Ia în considerare efectuarea unor teste pentru a vă evalua sănătatea inimii.

3. Controlează condițiile de sănătate, cum ar fi diabetul, colesterolul crescut și tensiunea arterială crescută.

4. Discută cu medicul despre medicamentele care îţi pot reduce riscul de atac de cord, cum ar fi o aspirină sau o statină.

5. Monitorizează-ţi în mod regulat sănătatea inimii.

Modificări ale stilului de viață pentru a preveni un atac de cord

Cele mai importante modificări ale stilului de viață pentru a reduce riscul de atac de cord includ:

Evitarea fumatului (tutun sau canabis)
Să ai o greutate normală
Urmează o dietă sănătoasă pentru inimă
Fă exerciții fizice regulate
Evită consumul excesiv de alcool (limitați la mai puțin de 1 până la 2 pahare pe zi)
Încearcă să dormiți cel puțin 7 ore pe noapte

Chiar dacă ai un risc genetic crescut pentru boli de inimă, schimbarea stilului de viață îţi poate reduce riscul de boli de inimă cu aproape 50%.

Cele mai bune exerciții pentru sănătatea inimii

Cele mai bune exerciții pentru sănătatea inimii vor fi cele care te bucură și le poţi face în mod regulat. Exercițiile fizice sunt foarte importante pentru sănătatea inimii - te ajută să reduci tensiunea arterială, să îţi menții o greutate sănătoasă și să îţi îmbunătăţeşti nivelul de colesterol.

Pentru a reduce riscul de atac de cord, obiectivele privind exerciţiile ar trebui să fie următoarele:

Exerciții de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos sau grădinăritul, timp de 150 de minute pe săptămână (20 până la 30 de minute pe zi)
Exerciții de intensitate viguroasă, cum ar fi alergarea sau înotul, timp de 75 de minute pe săptămână (10 până la 20 de minute pe zi)

Dieta sănătoasă pentru inimă

Dieta are un impact mare asupra sănătății inimii. O dietă sănătoasă pentru inimă înseamnă o dietă bogată în:

Fructe
Legume
Fibre
Cereale integrale
Grăsimi sănătoase

Alimentele sănătoase pentru inimă includ:

Nuci
Leguminoase, precum fasolea și lintea
Cerealele integrale, cum ar fi orezul brun, quinoa și ovăzul
Fructe și legume, proaspete sau congelate
Pește gras, cum ar fi somonul sau păstrăvul
Produse din soia, cum ar fi edamame și tofu
Grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline și uleiul de semințe de in

Există anumite alimente pe care ar trebui să le eviţi:

Carnea roșie
Carnea procesata
Mâncarea prăjită
Grăsimile trans
Alimente cu zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză

Monitorizarea sănătății inimii

Sănătatea inimii poate fi optimizată prin monitorizare și testare regulată. Dacă ai un risc crescut, poate fi necesar să fii mai proactiv în ceea ce privește testarea și monitorizarea inimii.

Ar fi bine să iei în considerare următoarele:

Consultă-te cu medicul: fă un control cel puțin o dată pe an pentru a îţi evalua tensiunea arterială și pentru a face teste de laborator. Dacă ai o afecțiune care crește riscul, cum ar fi diabetul, atunci mergi la medic mai des.
Află ce risc ai pentru un face un atac de cord sau un accident vascular cerebral: dacă este mare, atunci întreabă medicul despre modalitățile de a-l reduce, cum ar fi administrarea de aspirină sau o statină.
Fă teste de sânge pentru a evalua sănătatea inimii: acestea pot include colesterolul, proteina C reactivă și homocisteină sau chiar teste mai noi, cum ar fi N-oxidul de trimetilamină (TMAO).
Ia în considerare testele funcției inimii: acestea pot include o electrocardiogramă, ecocardiogramă, test de efort, scanare CT coronariană sau RMN cardiac..
Monitorizează-ţi sănătatea inimii: poţi face acest lucru acasă folosind un tensiometru.

Concluzii

Atacurile de cord sunt una dintre principalele cauze de deces în lume. Majoritatea oamenilor au cel puțin un factor de risc care le poate crește riscul de a avea un atac de cord. Chiar dacă ai factori de risc pe care nu îi poţi controla - cum ar fi vârsta sau istoricul familial – poţi avea control asupra stilului de viață care îţi poate reduce semnificativ riscul unui atac de cord.