Caracteristici generale:
este in cantitate de 1100-1400 g la un adult, aproximativ 99% se concentreaza in oase si dinti, o mica parte se gaseste concentrat in colagen, mucoproteine si mucopolizaharide, iar o cantitate de aproximativ 1% se gaseste sub forma circulanta (calcemia).
Coeficientul de utilizare digestiva (CUD) este relativ redus: 5-40%. Factorii care influenteaza absorbtia calciului:
starea raportului Ca/P din organism (a carui valoare este de 2/1 in oase); prezenta proteinelor, respectiv a aminoacizilor, in special a lizinei si argininei; prezenta lactozei, a acidului lactic si a acidului citric, a lipazei si a sarurilor biliare; prezenta calciferolilor (vitamine D, indeosebi D2 si D3); prezenta parathormonului; calitatea sucului gastric, aciditatea gastrica; nivelul motilitatii intestinale: lipidele scad motilitatea intestinala mentinand un contact prelungit al chimului cu suprafata absorbanta, pe de o parte, iar pe de alta parte, acizii grasi liberi se asociaza cu calciul si formeaza saruri insolubile care sunt eliminate fecal. calitatea alimentatiei: este demonstrat ca alimentatia saraca mareste coeficientul de utilizare digestiva al calciului, de exemplu: fitina, acidul fitic, acidul oxalic si ionii de K, Mg, Al, Fe, P interfereaza absorbtia, printr-un fenomen de insolubilizare a calciului, crescand astfel eliminarea intestinala a lui; nivelul vitaminelor A si C; sexul - s-a stabilit ca absorbtia calciului este mai mare la barbati decat la femeile aflate in afara perioadei de maternitate; sarea in cantitate mare ca si apa minerala si bauturile acidulate cresc eliminarea calciul din oase. cel mai important factor de fixare a Ca in oase este exercitiul fizic.
Eliminarea calciului se face prin intestinul gros in proportie de 75% si prin urina in proportie 20% iar restul prin transpiratie. Persoanele care lucreaza la temperatura ridicata pot pierde peste 100 mg Ca/h prin transpiratii, in timp ce, in mod normal aceasta pierdere este de 15 mg/zi.
Roluri
plastic - intra in structura sistemului osos si a dintilor; intervine in coagularea sangelui; activeaza un numar mare de enzime cum ar fi: labfermentul, tripsina, lipaza, fosfataza alcalina, colinesteraza etc.; activeaza factorul intrisec Castle si faciliteaza absorbtia vitaminei B12 din ileon; participa la mecanismul contractiei musculare; are efecte simpaticomimetice, in antagonism cu potasiul. Raportul normal K/Ca este egal cu 2/1; impreuna cu magneziul scade excitabilitatea neuro-musculara fiind astfel larg folosit in neuropsihiatrie (in tratamentul insomniilor); participa la mentinerea starii coloidale a proteinelor; intervine in mentinerea normala a permeabilitatii de membrana (impiedica trecerea rapida a lichidului plasmatic in spatiul extracelular, reducand astfel intensitatea fenomenelor exudative); intervine in stabilizarea membranelor celulare (micsoreza amploarea proceselor alergice); contribuie la mentinerea metabolismului hidro-electrolitic; intervine in echilibrul acido-bazic; intervine in metabolismul fierului etc. Este responsabil de sanatatea sistemului cardio-vascular si contribuie la mentinerea ritmului cardiac.
Dezechilibre cantitative
Calcemia normala este de 9-11 mg/100 ml sange.
1. Carenta poate fi primara, dar si secundara unor tulburari de absorbtie. Ea duce la aparitia cariilor si rahitismului la copii, a osteoporozei si osteomalaciei la adulti si varstnici. Consumul crescut de bauturi racoritoare nealcoolizate (in special cele care au continut ridicat de fosfor) produce o pierdere rapida a calciului din organism, dar si consumul bauturilor carbogazoase duc la aceleasi efecte. Carenta de calciu se manifesta diferentiat in functie de gravitatea scaderii fractiunii ionice. Desi corpul omenesc dispune de mari rezerve de calciu, din cauza mobilizarii fiziologice reduse (1%) (proteinele sunt mobilizate in procentaj de peste 50%), functiile biologice si cele vitale pot fi serios afectate de lipsa formei ionice.
Manifestarile generale si nespecifice ale hipocalcemiei sunt: insomnie, irascibilitate, palpitatii, colici abdominale, balonari, tulburari de deglutitie, parestezii, crize de transpiratie, stari depresive, cefalee, fasciculatii musculare, lipsa de aer, melancolie, tulburari de dinamica sexuala, scaderea libidoului si a potentei, lipotimii, crize de isterie, tulburari de concentrare etc. Femeile, la menopauza, pierd 2-5% din calciul osos/an, iar in caz de deficiente alimentare si dezechilibre hormonale necorectate, aceste pierderi ajung la 3-8%. In malabsorbtie (sprue) continutul fecal de grasimi este crescut, ceea ce antreneaza o cantitate mare de calciu in procesul de formare a sarurilor. Se pierd astfel cantitati mari de vitamine liposolubile si calciu, iar clinic se instaleaza diverse boli: rahitism, carii dentare, spasmofilie, tetanie si osteoporoza. Sunt autori care sustin ca osteoporoza nu este cauzata de lipsa calciului din dieta, ci mai degraba de un exces acid in dieta, ceea ce obliga corpul sa dirijeze calciul dinspre schelet spre zonele care au nevoie de tamponare. In acest sens, este clara observatia ca oamenii care au nivele mai ridicate de aport de calciu (din produse lactate) au nivele mai ridicate de osteoporoza! De aici, trebuie inteleasa importanta regimului alimentar sau mai corect, importanta alimentatiei, in general.
2. Excesul este mult mai rar intalnit decat hipocalcemia si are drept cauza exagerarea aportului alimentar sau/si a celui medicamentos. Consumul de alimente preparate industrial si imbogatite in calciu, mai ales cand se administreaza concomitent cu vitamina D, duce la cresterea calcemiei si a riscului depunerilor de calculi in rinichi, vezica urinara, aorta (sindromul Da Costa), ca si in tesuturile moi (muschi). Calciul poate fi crescut de asemenea in: tuberculoza, sarcoidoza, metastaze osoase, hiperfunctia glandelor paratiroide, imobilizare prelungita etc.
Manifestarile generale si nespecifice ale hipercalcemiei sunt: greata, varsaturi, diminuarea apetitului, astenie, dureri mio-osteo-articulare, somnolenta, uscarea mucoasei orale si nazale, constipatie, prurit, modificarea frecventei cardiace, hipertensiune arteriala, hemoragii gastro-intestinale, litiaza renala, modificarea randamentului fizic si intelectual etc. Experimental, s-a demonstrat faptul ca administrarea zilnica a 1500 mg - 2000 mg de calciu predispune la infectii urinare care nu-si gasesc tratament!
Ratia
Ratia de calciu este variabila in functie de varsta, sex, stare fiziologica. In primul an de viata se recomanda 360 - 2000 mg/zi. Pentru o femeie sub 30 de ani, nevoia este de 600-1200 mg Ca/zi, iar peste 45 de ani nevoia se situeaza la 800 mg/zi.
Surse
Sursele alimentare de calciu sunt reprezentate de:
lapte si produse lactate. Ele reprezinta cea mai importanta sursa de calciu intrucit indeplinesc conditiile optime pentru absorbtia si utilizarea metabolica a acestui element, astfel: raportul Ca/P este supraunitar = 1,4; contin vitamina D3, lactoza, citrat si proteine; nu contin fitati, oxalati si celuloza. Laptele de mama contine 260-300 mg Ca/L, cantitate ce diminua in cursul lactatiei si nu este influentata de aportul alimentar al mamei. Laptele de vaca contine in miceliile de cazeina in medie 1150 mg calciu/L, sub forma de citrati si fosfati. Formulele bazate pe proteinele din soia sau hidrolizate proteice contin 600-700 mg Ca/L. Branzeturile concentreaza de 6-10 ori mai mult acest element; apa potabila constituie o importanta sursa de calciu (pana la 300 mg/l), pentru ca ea contine forma usor absorbabila. Alaturi de apa, vinul se constituie intr-o sursa la fel de valoroasa din punct de vedere cantitativ; legumele si fructele contin cantitati mai mici de calciu si, teoretic, au un coeficient de utilizare digestiva mai mic decat laptele si branzeturile, dar pentru ca au efect alcalinizant eficienta lor metabolica este foarte buna (spre deosebire de cel din surse animale care are efect acidifiant) spanacul, rosiile, trestia de zahar si cacao contin cantitati importante de oxalati care interfereaza absorbtia calciului; cerealele sunt sarace in calciu, iar pe de alta parte au cantitati mari de fitati, astfel ca, atunci cand sunt consumate excesiv si netratate termic (prin tratament termic fitatii sunt partial inhibati) pot determina perturbari ale absorbtiei calciului; carnea si derivatele sunt sarace in calciu. Fac exceptie conservele de peste in sos tomat in care, prin mediul acid creat de tomate, oasele de peste se solubilizeaza si calciul structural trece in sos imbogatind si carnea conservata.
Opinii ale specialistilor
Traim o perioada a miturilor dietetice! Se vorbeste despre mitul proteinelor, al fierului, al vitaminei B12, al calciului, al antioxidantilor, al vitaminei A etc. Desi inca suficient abordat, mitul proteinelor incepe sa fie perceput ca mai putin problematic, insa continua sa fie foarte importante altele, dintre care mitul calciului si al antioxidantilor ocupa locuri importante.
Vorbind despre calciu, multi dintre cei care se ocupa de nutritie inca recomanda lapte si produse lactate, si adesea in cantitati mari, pentru a asigura, chipurile, rezerva acestuia in organism. Aceasta credinta este rezultatul publicitatii facute de industria produselor lactate, care timp de decenii ne-a "informat" cu succes cat de bune sunt laptele si produsele lactate pentru sanatatea noastra. In acest sens oamenii "au fost ajutati sa-si insuseasca ideea" potrivit careia daca un pahar cu lapte pe zi este bun, atunci trei sau patru pahare trebuie sa fie inca si mai bune!
Mitul lapte-calciu-densitate osoasa a fost creat si perpetuat de reclamele intense ale industriei lactate! In plus - si grav - manipuland atitudinea oamenilor fata de patologia prin deficitul de calciu, laptele si produsele din lapte au fost imbogatite cu vitamina D, perturbind echilibre foarte sensibile. Este demonstrat ca un bun aport poate fi obtinut prin consum de hering, somon, ton, galbenus de ou si uleiuri de peste; este demonstrat ca vitamina D este generata in cantitati adecvate prin expunerea la soare, nu mai mult de 10-15 minute, cam de trei ori pe saptamana, a partilor normal descoperite!
Osteoporoza este o problema foarte actuala si de importanta speciala pentru femei. Este demonstrat faptul ca ea nu este rezultatul lipsei calciului din dieta, ci al excesului in acid al acesteia! Acest exces acid obliga corpul sa scoata calciul afara din schelet in vederea mentinerii, in echilibru, a sistemelor tampon! Este adevarat ca produsele lactate contin mult calciu, dar la fel de adevarat este si faptul ca oamenii care au nivele mai ridicate ale aportului de calciu (prin consum crescut de produse lactate) au nivele mai ridicate si de osteoporoza!
Am putea concluziona ca:
laptele fiecarei specii, in starea sa naturala, este o hrana perfecta pentru puii speciei respective, el asigurand, pe timp limitat, cresterea lor rapida; prea multe produse lactate, si mai ales in formele denaturate pe care le gasim in supermarketuri, sunt generatoare de boala; echilibrul metabolic al calciului este mentinut, in cel mai simplu si eficient mod prin pastrarea unei diete echilibrate - 80% alcalina si 20% acida! Acesta se poate mentine prin aport echilibrat dar, foarte important, prin masticatie indelungata!