Care este diferența dintre un atac de cord și angina pectorală?

Când vine vorba de boli de inimă, este posibil să auzi des termenii de „angină pectorală” și „atac de cord”. Ele pot părea asemănătoare, deoarece aceşti termini sunt adesea folosiţi în situații similare și probabil că auzi sau citeşte despre ele împreună, așa că este ușor să le încurci.

Este important să ştii că atât angina pectorală, cât și atacurile de cord sunt asociate cu durerea în piept și ambele sunt rezultatul bolii coronariene. Aceasta este o afecțiune care afectează vasele de sânge care aduc sângele la inimă (arterele coronare). Acumularea de placă îngroșată în interiorul vaselor le face să se îngusteze, ceea ce înseamnă că nu mai poate trece atât de mult sânge prin ele pentru a aduce oxigen sau nutrienți la mușchiul inimii.

Recomandări cheie:

• Angina pectorală este un termen folosit pentru durerea toracică, care se poate simți similar cu un atac de cord.
• Un atac de cord este un eveniment medical în care inima este afectată din cauza fluxului sanguin slab.
• Solicitați imediat asistență medicală dacă aveți durere nouă în piept sau care se agravează.

Deci, deși par similare, atacul de cord și angina pectorală nu sunt același lucru. Aici, te vom ajuta să înţelegi diferența dintre cele două.

Diferențele fizice dintre angina pectorală și atac de cord

Angina este un termen pentru durerea toracică care provine din fluxul sanguin insuficient către inimă. Când inima nu primește suficient sânge, corpul tău declanșează semnale de avertizare că inima este expusă riscului de deteriorare. Angina este tipul specific de durere pe care o experimentezi atunci când inima are probleme.

Pe de altă parte, atacurile de cord apar atunci când îngustarea este severă sau provoacă un blocaj, ceea ce duce la deteriorarea reală a mușchiului inimii. Cu alte cuvinte, un atac de cord este o afecțiune medicală reală, iar angina pectorală este un simptom.

Iată un alt mod de a privi lucrurile: angina este ceea ce simți atunci când inima ta nu primește suficient sânge, iar un atac de cord este atunci când lipsa fluxului sanguin începe să provoace leziuni reale inimii.

Deci, cum simţi că ai angină pectorală? Iată câteva exemple comune de ceea ce este considerat angină „tipică”:

• Durerea în piept, adesea descrisă ca presiune sau strângere, care se ameliorează odată cu odihna
• Durere în gât, maxilar, umeri, brațe sau spate
• Dificultăți de respirație

De asemenea, s-ar putea să experimentezi și alte simptome despre care s-ar putea să nu realizezi că sunt un rezultat al bolilor de inimă. Acestea se numesc simptome „atipice” și includ:

• Oboseală
• Slăbiciune
• Greaţă
• Indigestie

Simptomele atipice sunt mai frecvente la femei sau la persoanele cu diabet. Angina ar putea fi un simptom al unui atac de cord, dar dacă ai un atac de cord, disconfortul poate fi mai sever sau poate apărea în timp ce te odihneşti. Uneori poate fi greu să faci diferența, așa că trebuie să soliciţi imediat asistență medicală dacă ai întrebări. A avea angina pectorală nu înseamnă întotdeauna că ai un atac de cord, dar ar putea fi un semn al unuia, mai ales dacă durerea este nouă, se agravează sau se schimbă.

Ce declanșează angina pectorală?

Deoarece angina pectorală provine din mușchiul inimii care nu primește atât de mult sânge pe cât are nevoie, orice lucru care crește cantitatea de sânge de care are nevoie inima poate declanșa angina pectorală și astfel de lucruri includ activitate fizică, stres și fumat.

Dacă te odihneşti, inima ta poate primi suficient sânge chiar dacă arterele coronare sunt îngustate, dar odată ce începi să te miști, inima ta începe să lucreze mai mult. Dacă prin arterele coronare nu poate trece suficient sânge către inima activă, vei începe să simţi angină. Stresul poate face ca inima să lucreze mai mult și poate declanșa și el angina pectorală.

Cum să gestionați simptomele anginei pectorale

În unele situații, ai putea să gestionezi simptomele de angină pectorală acasă. Unii oameni au angină pectorală care este foarte previzibilă și nu se schimbă în timp. Aceasta se numește angină stabilă.

Este important să ştii când tratarea anginei la domiciliu este o opțiune. Dacă ai un diagnostic de boală coronariană, iar cardiologul tău consideră că aceasta este o idee bună, poţi încerca să tratezi angina pectorală acasă. Dar asta numai dacă simptomele nu se schimbă.

Iată câteva caracteristici ale anginei stabile pe care o poţi trata acasă:

• Ai simptome care vă sunt familiare.
• Ai aceeași durere la aceeași cantitate de activitate.
• Durerea nu este mai accentuată decât de obicei.
• Nu te confrunţi cu niciun simptom nou pe care nu l-ai mai avut înainte, cum ar fi dificultăți de respirație, agravarea oboselii sau amețeli.

În acest caz, poţi încerca câțiva pași pentru a trata angina la domiciliu. În primul rând, opreşte activitatea și odihneşte-te. Acest lucru ar trebui să  îmbunătățească simptomele. De asemenea, poţi lua un medicament numit nitroglicerină (nitroglycerinum). Acest lucru poate ajuta la angina pectorală prin dilatarea vaselor de sânge din corpul tău, ceea ce scade cantitatea de sânge pe care o pompează inima și scade tensiunea arterială. Acest lucru face ca inima să funcționeze mai ușor, ceea ce, la rândul său, ajută la îmbunătățirea anginei. Acest medicament se găsește în farmacii sub mai multe forme, cum ar fi o pastilă sub limbă sau un spray sau plasture.

Dacă odihna și nitroglicerina nu îţi îmbunătăţesc  simptomele în modul în care te-ai aștepta, consultă imediat un medic.

Există, de asemenea, câteva medicamente pe care poţi lua zilnic pentru a ajuta la prevenirea anginei:

• Nitrații cu acțiune prelungită, cum ar fi isosorbidi dinitras sau mononitras, pot preveni angina. Ele funcționează ca nitroglicerina pentru a reduce munca pentru inima ta.
• Beta-blocantele, cum ar fi metoprololul, labetalolul, carvedilolul sau nebivololul, pot preveni, de asemenea, angina.
• Blocanții canalelor de calciu, cum ar fi nifedipina, diltiazem și verapamilul, funcționează ca beta-blocantele pentru a reduce cât de greu trebuie să lucreze inima.

Ne poate ajuta Optimerix în găsirea celui mai ieftin tratament?

Nitroglicerinum  isorbidi mononitras, metoprolol, labetalol, carvedilol, nebivolol, nifedipinum, diltiazem sau verapamil sunt medicamente care dacă le ai prescrise pe rețete sunt disponibile și ca medicamente generice cu costuri mai mici. Dacă mergi în aplicația Optimerix la fluxul "rețetă simplă" și cauţi spre exemplu metoprololum aplicația returnează o sumedenie de produse care conțin metoprololum. Se poate alege de pe butonul filtrează forma de prescriere unde avem variantele  P-6L, P-RF, PR, iar aceste prescurtări dacă nu ştii ce înseamnă le găseşti explicate mergând la butonul "Ajutor" din interfața principală a aplicației. La fel se poate proceda și pentru căutarea celorlalte produse de mai sus.

Cu ajutorul tab-ului "Filtrează" ai posibilitatea să alegem din "Substanța Activă" varianta de metoprololum simplu sau combinată sub forma de metoprololum+ivabradinum, sub diferite forme farmaceutice și concentrații (compr, compr elb.modif., compr elib. prel,compr film, compr film elib. modif, sol inj i.v/perf.,etc). Toate acestea te ajută să ştii ce produse există pe piață, în funcție de ce afecțiune ai, să vezi prospectul produsului, modul de ambalare. Dacă produsul intră in categoria "medicament", adică cu rețetă de la medic, poţi da click pe el și în dreptul prețului vei vedea că aplicația îţi arată prețul maxim per cutie și co-plata pe lista A dacă vei obține o rețetă de la medic. 

Aplicația are și butonul de ordonează după (cel mai ieftin, cel mai scump, relevanță) și foarte important, dacă legi ordonarea după "cel mai ieftin", aplicația ordonează produsele în funcție de prețul per pastilă, nu per cutie, lucru care te ajută să vezi într-adevăr care este cel mai ieftin produs.

Metoprololum este destul de ieftin dar plăteşti diferit în funcție de denumirea comercială a produsului. 

Într-o etapă foarte apropiată, când o să se listeze cât mai multe farmacii în aplicație și își vor prezenta ofertele comerciale vor fi prezente și prețurile la OTC-uri în fiecare farmacie și vei avea șansa să câştigi și cupoane de reducere atât la rețete cât și la vânzare liberă dacă mergi cu ele în farmacii.

Optimerix te poate ajuta să economisiți până la 90% la medicamente. Dacă trebuie să ieri medicamente, Optimerix este aici pentru a vă ajuta! Instalează acum aplicaţia din Google Play sau AppStore.

Când nu ești sigur dacă angina ta ar putea fi un atac de cord

Trebuie să ştii că angina pectorală este un semn al bolii coronariene, iar boala coronariană provoacă și atacuri de cord. A avea angină pectorală poate însemna că ai un atac de cord, dar nu întotdeauna. De asemenea, înseamnă că eşti expus riscului unui atac de cord. Dacă există vreo îndoială, mergi imediat la un departament de urgență pentru a fi consultat de un medic.

Când ar trebui să mergi la urgență pentru angină pectorală?

Dacă angina ta este nouă, se schimbă sau se agravează, nu o ignora. Aceasta se numește angină instabilă. Este mult mai gravă, deoarece ar putea însemna că boala arterială coronariană progresează sau că ai un atac de cord.

Câteva semne că ai putea avea un atac de cord sau ai putea avea un risc mai mare de a face un atac de cord sunt:

• O nouă durere în piept
• Agravarea durerii
• Durere care începe la mai puțină activitate fizică decât în ​​mod normal
• Durere în repaus
• Durere care se simte diferit de cea simțită înainte

Dacă ai oricare dintre aceste simptome, mergi imediat la un departament de urgență.

Teste care pot diagnostica angina pectorală sau un atac de cord

Odată ce ai ajuns la serviciul de urgență, lucrurile trebuie să se miște destul de repede pentru ca echipa de asistență medicală să-și da seama cât de gravă este boala coronariană și pentru a înțelege ce se întâmplă. Testarea este adesea utilă în acest proces, așa că este posibil să ţi se efectueze unul sau mai multe dintre următoarele teste:

• electrocardiogramă este o urmărire a activității electrice a inimii. Poate prezenta semne de atacuri de cord grave sau poate oferi medicului un indiciu că angina ta este un semn al unei boli de inimă mai grave.
• nivelul de troponine este un test de sânge care caută leziuni cardiace. Dacă este crescut, există șanse mari să faci un atac de cord. Chiar dacă este normal, s-ar putea să fii în continuare expus unui risc crescut de atac de cord și să ai nevoie de mai multe teste.
• alte studii, cum ar fi o radiografie toracică și mai multe analize de sânge, pot fi efectuate pentru a căuta alte cauze ale durerii în piept, cum ar fi infecții sau cheaguri de sânge în plămâni.
• un test de efort este o altă modalitate de a evalua boala coronariană. Pentru acest test, inima ta va fi accelerată, fie alergând pe o bandă de alergare, fie administrând anumite medicamente printr-o venă a brațului. Cardiologii vor analiza imagini speciale ale inimii atunci când lucrează mai mult, pentru a vedea dacă părți ale inimii nu primesc suficient sânge.
• un cateterism cardiac este o procedură prin care se trece un fir de la o arteră inghinală sau de la încheietura mâinii până la inimă. Un cardiolog poate folosi colorant special și raze X pentru a căuta blocajele inimii care ar putea cauza angina pectorală sau atac de cord. Ei pot plasa apoi un stent, care este un dispozitiv asemănător umbrelei, pentru a sprijini vasele de sânge deschise și pentru a crește fluxul de sânge către inimă.

Modalități de reducere a riscului de angină pectorală și atac de cord

Deoarece angina și atacurile de cord provin ambele din boala coronariană, luarea de măsuri pentru a reduce riscul de boală coronariană îţi poate reduce, de asemenea, riscul de angină pectorală și atacuri de cord. Nu poţi schimba unii factori de risc pentru boli de inimă, cum ar fi vârsta și apariția unei boli de inimă în familie, dar este bine să ştii cum te afectează riscul.

Alți factori care cresc riscul de boală coronariană și care pot fi îmbunătățiți pentru a reduce riscul de atac de cord și angină pectorală sunt:

• Diabetul
• Tensiunea arterială crescută
• Colesterolul ridicat
• Fumatul
• Excesul de greutate sau obezitatea

Este important să mergi în mod regulat la medicul de familie, astfel încât acesta să îţi poată urmări tensiunea arterială, glicemia și colesterolul ridicat. Alte sfaturi pentru o dietă sănătoasă pentru inimă includ modificarea a ceea ce mănânci, exerciții fizice în mod regulat și renunțarea la fumat (dacă fumezi). 

Concluzii

Angina este un simptom al bolii coronariene, în timp ce un atac de cord este atunci când boala coronariană provoacă leziuni ale inimii. A avea angină pectorală nu înseamnă întotdeauna că ai un atac de cord, dar înseamnă că probabil eşti în pericol să ai unul. A avea dureri în piept poate fi înfricoșător și, uneori, confuz, așa că atunci când ai îndoieli, consultă un medic cât mai curând posibil.