Medicamentele imunologice au fost incluse în lista medicamentelor compensate, conform unei Ordonanțe de Guvern care modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Astfel, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate anunță că modificările aduse în sedința de Guvern prevăd și reglementarea modalității de asigurare a medicamentelor imunologice (agenți folosiți pentru producerea imunității active, precum unele vaccinuri), altele decât cele incluse în programele de sănătate publică finanțate de Ministerul Sănătății sau care se administrează altor segmente populaționale.

Mai exact, acestea vor fi incluse în lista medicamentelor compensate de care beneficiază asigurații.

Contravaloarea acestor produse va fi suportată de la bugetul de stat, prin transferuri către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, prin intermediul Ministerului Sănătății. Costul serviciului medical de administrare va fi suportat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății alocat programelor naționale de sănătate publică.

Ce sunt medicamentele imunologice?

Conform Agenției Naționale a Medicamentului (ANM), medicamentele imunologice sunt acele produse farmaceutice care includ: vaccinuri, toxine, seruri sau produse alergene.

Vaccinurile, toxinele sau serurile se referă în special la:

  • agenți folosiți pentru producerea imunității active, precum vaccinul holeric, BCG, vaccinul poliomielitic, vaccinul variolic;
  • agenți folosiți pentru diagnosticarea stării de imunitate, incluzând în special tuberculina și tuberculina PPD, toxine folosite pentru testele Schick și Dick, brucelina;
  • agenți folosiți pentru producerea imunității pasive, precum antitoxina difterică, globulina antivariolică, globulina antilimfocitică;

Produsele alergene

Produsele alergene sunt medicamentele destinate identificării sau inducerii unei modificări specifice și dobândite a răspunsului imun la un agent alergizant.

Alte modificări aduse Legii Sănătății

De asemenea, actul normativ include și alte modificări aduse legii sănătății. Este vorba de:

  • Acordarea serviciilor medicale spitalicești, de recuperare, de îngrijiri medicale și paliative la domiciliu, a consultațiilor de urgență la domiciliu, a transportului sanitar neasistat poate fi efectuată și de furnizorii autorizați înscriși în procesul de acreditare;
  • Precizarea serviciilor de prevenție și depistare precoce a bolilor de care beneficiază asigurații;
  • Introducerea obligației furnizorilor de servicii conexe actului medical (psihologice, logopedice, kinetoterapeutice) de a utiliza cardul național de sănătate în procesul de acordare a serviciilor respective decontate de CNAS, cu excepția serviciilor furnizate la distanță, conform prevederilor legale în vigoare;
  • Completarea informațiilor incluse în modulul "Sumar de urgență" din Dosarul Electronic de Sănătate al pacientului, în sensul că acesta cuprinde informații referitoare la diagnostice, proceduri, investigații, tratamente și medicația eliberată, aferente ultimelor 6 luni;
  • Elaborarea, avizarea și aprobarea viitorului Contract-cadru, precum și a normelor de aplicare ale acestuia, până la data de 30 iunie 2023;
  • Autorizarea Ministerului Finanțelor de a introduce în bugetul FNUASS, pe măsura încasării, a sumelor provenite din protocoale încheiate de CNAS cu deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor sau cu reprezentanții legali ai acestora, precum și a sumelor provenite din angajamentele obligatorii asumate de deținătorii de autorizație de punere pe piață a medicamentelor.